Ne aflăm poate în cea mai prielnică perioadă pentru omenire din punct de vedere al calității vieții. Beneficiem de avantaje cu ajutorul cărora ne facilităm existența, concepte pe care oamenii de acum câteva zeci de ani nici nu și le puteau măcar imagina, iar inteligența artificială este doar unul dintre ele.

Tehnologia și traducătorul

Tehnologia a atins acest prag în care, folosită corespunzător, poate fi un adevărat aliat în munca multora dintre noi, indiferent de domeniul în care activăm. Cea mai pertinentă consecință a evoluției tehnologice este amprenta asupra vieții noastre cotidiene. De la electrocasnice la mijloace de comunicare, tehnologia ne-a ușurat munca și a condus la descoperiri inedite. Oamenii au cercetat și inventat dispozitive care să le vină în ajutor și care, de-a lungul timpului, i-au și înlocuit în anumite munci.

Astfel, nu ne aflăm în primul moment din istorie în care aportul omului este pus în pericol în numeroase profesii. Din fericire, omul are o capacitate extraordinară de adaptare și a trecut cu bine, de cele mai multe ori, prin astfel de schimbări majore: de la șoferi înlocuiți de mașini care se conduc singure sau casieri înlocuiți de casele de marcat self scan. Aceste schimbări ne fac să ne punem aceeași întrebare și despre domeniul traducerilor. Suntem întotdeauna deschiși la cercetare și evoluție, așa că ne dorim să punem în balanță câțiva factori esențiali, printr-o antiteză între două forțe menite să se susțină reciproc – omul și tehnologia sau traducătorul și inteligența artificială – urmând să tragem o concluzie împreună la final. Sau poate doar să rămânem chiar cu mai multe întrebări.

Putem alege să vedem tehnologia ca pe o amenințare sau ca pe un sprijin. Eu aleg să o văd ca pe un sprijin și iată de ce:

Abilitățile omului în lumea traducerilor

Gândirea

Abilitatea primordială a omului este procesul cognitiv sau gândirea. Mintea umană e într-o luptă cu inteligența artificială. Roboții sunt mai rapizi și mai productivi decât creierul uman, însă aceste două funcții sunt distincte prin faptul că inteligența artificială nu percepe mai mult decât posedă în aria de competență, iar asistarea de către om este încă esențială. Odată cu ascensiunea tehnologică și globalizarea, cererea pentru servicii de traducere a crescut considerabil. Tehnologia a cauzat și o accelerare a termenelor de execuție pentru serviciile de localizare, traducere sau subtitrare, astfel încât apelăm la programe profesionale pentru a oferi traduceri rapide și de calitate. Printre instrumentele folosite se numără CAT tool-urile – software de traducere asistată precum Trados Studio, Wordbee, Smartcat sau Crowdin. Cu ajutorul lor, traducătorul accelerează procesul de traducere pentru a genera automat frazele și termenii care se repetă, având în final o traducere consecventă din punctul de vedere al terminologiei.

Experiența

La fel ca în toate celelalte domenii, traducerile întâmpină situații inedite, obstacole pe care inteligența artificială le va identifica drept probleme. Omul din spatele oricărui traducător profesionist va lua problema ca pe o provocare la care poate găsi soluții cu ajutorul experienței sau chiar prin intermediul propriilor greșeli.

Logica

Unul din factorii ce nu pot fi reproduși decât de către mintea umană este abstractizarea. Traducătorul poate gândi concepte la un nivel mult mai înalt deoarece nu este limitat de un șablon de algoritmi impuși în prealabil. Este mult mai sigur să ne bazăm pe un program atunci când avem o traducere tehnică, iar printre cele mai bune soft-uri de traducere se numără DeepL Translate. Însă, nu ne putem baza exclusiv pe traducerile generate de programe. Cu toții cunoaștem cea mai celebră eroare care ne face să verificăm înainte de a preda clientului produsul final, la care nu am fi crezut că e nevoie de asemenea „asistență” din partea omului. Este vorba de o eticheta pentru cunoscutul desert – rahatul turcesc a cărei traducere a fost departe de „Turkish delight”. De aceea, punem accentul pe serviciile de revizie și suntem atenți la calitatea traducerilor noastre.

Limba ca instrument de comunicare specific omului

• • Prin definiție, limba este mijlocul de comunicare specific omului, prin care acesta își exprimă gândurile, dar și mai important sentimentele. Dintre toate domeniile traducerilor, cel al traducerilor literare este mai puțin predispus la pericole din partea expansiunea digitalizării, deoarece acest domeniu implică latura umană pe care inteligența artificială nu o poate dobândi. O traducere literară valoroasă este cea făcută prin intermediul empatiei specifice omului pentru ca mesajul textului literar, poeziei sau al oricărei scrieri creative să fie oglindit în limba țintă. Aportul traducătorului este aproape la fel de important ca cel al scriitorului, deoarece misiunea lui este de a adapta cultural și de a împrăștia mesajul în jurul lumii. Pentru mai multe informații despre traducerile literare, îți recomandăm articolele noastre: MIRCEA PRICĂJAN •• SCRIITOR ȘI TRADUCĂTOR DE LITERATURĂ și SIMINA POPA •• TRADUCĂTOARE DE LITERATURĂ PORTUGHEZĂ.
  • De asemenea, o parte semnificativă a traducerilor din domeniul artistic îl reprezintă subtitrarea filmelor. Subtitrările conțin informații culturale care nu pot fi exprimate în totalitate de un software sau de o persoană care vorbește limba străină, ci de un vorbitor nativ al limbii țintă pentru a putea oferi o experiență cât mai autentică publicului.

 Latura pragmatică

• • Inteligența artificială poate întâmpina probleme în domeniul traducerilor, îndeosebi în subtitrări, deoarece aceasta nu dispune de o latură a lingvisticii specifică omului, pragmatica. Dacă din punct de vedere semantic un program de traducere automată ar putea reda semnificația cuvintelor ca urmare a implementării tot de către om, nu putem spune același lucru și despre ramura pragmatică. Este o componentă pe care o folosești zilnic, fără măcar să sesizezi și are de a face cu interpretarea situațiilor de limbaj. Fiecare propoziție pe care o enunți are o motivație sau o intenție. Acestea nu pot fi redate de un software, deoarece acesta nu percepe starea afectivă a locutorului.
  • Ramura pragmaticii este esențială și în proiectele de interpretariat. În contextul conflictului armat curent, observăm cel mai bine importanța traducătorilor și a interpreților. Un cuvânt poate face diferența, poate împiedica un conflict sau răspândirea unei informații eronate care ar crea panică în rândul populației. Dacă soarta întregii țări ar depinde de un dialog între doi șefi de stat, te-ai baza pe un traducător specializat care este în cunoștință de cauză și care are contact cu realitatea sau pe un software?
  • Dacă răsfoiești articolele blogului nostru, vei afla că un proiect de traducere nu presupune doar traducerea propriu-zisă, ci aceasta se bazează și pe revizie, adaptare sau localizare lingvistică. Traducătorul se poate folosi de o platformă de transcriere automată pentru a-și ușura munca și pentru a furniza traduceri rapide clientului, însă el este cel capabil să dea un sens textului și să cosmetizeze mesajul astfel încât acesta să fie cât mai fidel sursei și cât mai natural posibil în limba țintă.

Concluzia mea

Sunt de părere că domeniul traducerilor nu este pus în pericol de inteligența artificială, iar traducătorii și interpreții vor folosi în continuare aceste instrumente de traducere asistată sau memorii de traducere în avantajul lor și al clienților. Pentru traducători, tehnologia este un mijloc adjuvant pentru a genera traduceri de calitate într-un timp cât mai scurt.

Într-o lume a schimbărilor, încurajăm traducătorii să fie în continuă cercetare pentru a descoperi noi mijloace prin care valoarea muncii lor să fie în continuă ascensiune.
Profesia de traducător se remarcă cu fiecare zi, iar oamenii din spatele acestui titlu cercetează și progresează o dată cu evoluția tehnologiei pentru a oferi servicii de traducere calitative și un aport semnificativ în lume. Dacă nu te-am convins încă de importanța traducătorilor, te invităm să citești următorul articol: „Traducerea automată – Prieten sau dușman?”

••

Avem o mică colecție de articole pe blog aici.

Data publicării 14.03.2023

The post ELENA SANDU •• Traducător junior •• Este profesia de traducător pe cale de dispariție? appeared first on The Department.

Procesul de editare de documente (DTP) pentru traducere este, în zilele noastre, un pas crucial pentru eficientizarea procesului de traducere și pentru a putea beneficia de toate instrumentele pe care le avem la îndemână în prezent: programe de traducere asistată de calculator (CAT tool-uri), memorii de traducere, glosare de termeni și programe care ne oferă asistență în procesul de revizie pentru asigurarea calității (verificări QA și QC). 

Avem, astfel, două etape în care specialistul DTP este sau poate fi implicat în cadrul procesului de traducere: 

1. Etapa de preprocesare a documentelor încredințate pentru traducere 
2. Etapa de postprocesare a documentelor traduse 

Etapa de preprocesare a documentelor intervine în cadrul proiectului de traducere atunci când documentul sau documentele care trebuie traduse nu sunt într-un format editabil (PDF, PNG, .img, .dwg, printre altele). Pentru a transmite clientului un document tradus care să redea cât mai fidel formatarea documentului original, dar și pentru a putea efectua traducerea într-un program dedicat – care va eficientiza considerabil munca traducătorului oferindu-i acces la resurse terminologice într-o manieră automată – documentul trebuie pregătit pentru traducere în prealabil.  

Această etapă presupune următorii pași:  

• analizarea documentului sursă pentru a identifica porțiunile care necesită o preprocesare mai amănunțită și verificarea anumitor aspecte care ar putea avea impact asupra documentului final, tradus (spații în plus, aliniere defectuoasă, simboluri, imagini și multe altele); 
• convertirea documentului într-un format editabil cu ajutorul unor programe specializate (de exemplu, Abby FineReader, Smallpdf, Adobe, InDesign, CorelDRAW și multe altele);
• „curățarea” documentului de caractere convertite și afișate într-un mod neconform sursei, spații în plus care de obicei nu sunt vizibile, tag-uri care pot îngreuna procesul de traducere (dacă se optează traducerea într-un CAT tool), lucru care se poate realiza cu ajutorul unor programe dedicate (de exemplu: TransTools); 
• reformatarea documentului respectiv, care constă în verificarea modului în care documentul este structurat și redarea formatării documentului sursă, prin rezolvarea problemelor apărute în urma convertirii, inclusiv transcrierea textului în porțiunile neconvertite integral; 
• asigurarea redactării corecte (cu spațiere, despărțire și aranjare corecte, folosind instrumentele oferite de Microsoft Word); 
• pregătirea documentului pentru CAT tool (folosirea, unde este cazul, a unor reguli de procesare – Regex – pentru eficiență, dar și asigurarea că anumite elemente din document nu au suferit modificări); 
• analizarea documentului în programul de traducere automată (CAT tool) pentru a ne asigura că documentul este segmentat adecvat și că nu vor apărea alte probleme. Acest lucru permite utilizarea și valorificarea tuturor intrărilor din memoria de traducere (TM – Translation Memory) și garantează actualizarea ei într-un mod optim. 

Chestiuni de avut în vedere la verificare: 

• • propoziții despărțite incorect, pe segmente diferite 
  • probleme de scriere, de despărțire a cuvintelor – asigurarea că textul sursă este corect 
  • dacă există section/page breaks care nu sunt necesare 
  • dacă există fonturi care nu sunt disponibile în anumite limbi 

În lipsa unei pregătiri corespunzătoare a documentelor care necesită traducere, vor apărea dificultăți atât în procesul de traducere, cât și la utilizarea sau actualizarea memoriei de traducere: 

• în momentul analizării unui document din cadrul proiectului (prin comparație cu celelalte documente din proiect sau cu ajutorul memoriilor de traducere și glosarelor), segmentarea defectuoasă a elementelor cuprinse în acesta (fraze, propoziții scurte, chiar și cuvinte) va genera o analiză incorectă, precum și omiterea unor informații relevante și, implicit, lipsa preluării acestora din memoriile de traducere ale proiectului; 
• existența anumitor elemente/caractere rezultate în urma convertirii documentelor va fi semnalată prin tag-uri care îngreunează procesul de traducere și pot, în anumite situații, genera erorii la importarea și exportarea documentului în și din CAT tool-ul utilizat în procesul de traducere. Mare atenție însă: nu toate tag-urile sunt elemente care trebuie eliminate din cuprinsul documentului – unele dintre acestea pot reprezenta elemente de formatare (space breaks, strikethroughs, bold, italic, semne de punctuație etc.), iar ștergerea lor trebuie evitată. Acestea pot fi protejate prin implementarea anumitor reguli Regex sau prin convertirea lor în simboluri și formate propriu-zise pentru a nu îngreuna procesul de traducere și a evita ștergerea lor din greșeală. 

De cele mai multe ori, la majoritatea proiectelor de traducere, ne lovim de situația în care suntem nevoiți să apelăm la un specialist în DTP pentru a ne asista în etapele de preprocesare și postprocesare a documentelor, întrucât documentele încredințate spre traducere sunt, de cele mai multe ori, în format PDF, iar fișierele native (INDD, IDM și altele) nu sunt disponibile. Atât documentele format PDF, cât și alte formate ne-editabile, nu sunt compatibile cu programele de traducere asistată (CAT tool-uri), iar etapa de preprocesare este obligatorie pentru a putea beneficia de toate avantajele unui astfel de program. 

Comunicarea cu clientul final stă, de cele mai multe ori, la baza unui proiect de traducere de succes. Înțelegerea procesului de traducere și implicarea clientului de la început reprezintă un pas important pentru a asigura desfășurarea fără probleme a întregului proces. Totodată, clarificarea anumitor aspecte (de formatare, privind terminologia preferată, ce anume traducem și ce anume nu traducem) încă de la început contribuie la obținerea unor rezultate excepționale. 

Într-un scenariu ideal, proiectele de traducere ar trebui să includă următoarele: 

• un fișier sursă pentru fiecare document, respectiv fișierul nativ creat în diverse programe precum Adobe InDesign, CorelDraw, Visio, Adobe Illustrator, pachetul Microsoft Office și multe altele; în cazul în care proiectul conține un număr mai mare de documente, se recomandă adoptarea unei maniere organizate de transmitere a documentelor (de exemplu, un centralizator care conține toate documentele și informațiile aferente, transfer prin cadrul unui sharepoint/server);  
• un fișier cu instrucțiuni și specificații privind: limba țintă, respectiv specificații privind publicul și țara țintă (spre exemplu, o traducere în limba spaniolă implică alegerea lingviștilor potriviți și a unei abordări diferite dacă vorbim despre traduceri care trebuie realizate în limba spaniolă vorbită în Spania, Argentina sau Columbia); 
• scopul traducerii: unde va fi folosită (intern sau cu un alt scop precis) și care este rezultatul dorit în urma folosirii acesteia (marketing, informare, formalități etc.)? Scopul utilizării traducerii ajută la determinarea mai multor aspecte privind abordarea acesteia în procesul de traducere: de la tonul folosit (formal sau informal) până la stabilirea etapelor (revizie nativă, adaptare, localizare) prin care va trece textul până la varianta sa finală; 
• semnalarea anumitor aspecte specifice, dacă este cazul (în ce măsură este necesară adaptarea textului, dacă imaginile care conțin text necesită procesare și traducere, preferințe privind tonul și vocea – formal sau informal și pasivă sau activă –  etc.);  
• un glosar terminologic, un ghid stilistic, o memorie de traducere sau materiale de referință privind conținutul documentelor transmise spre traducere; 
• informații privind termenul de livrare dorit; 
• informații privind formatul în care clientul dorește transmiterea documentelor traduse (monolingv sau bilingv, editabil sau ne-editabil, format pretabil CAT tool, cu traducerea în extras s anumitor informații sau nu și multe altele); 
• informații privind procesul de revizie internă: dacă există o persoană dedicată în cadrul companiei care va revizui traducerea sau care poate fi contactată pentru clarificări privind terminologia sau eventualele aspectele neclare. 

Etapa de postprocesare a documentelor traduse implică verificarea documentelor țintă exportate din CAT tool. Există și situații fericite în care documentele transmise spre traducere fie au fost trecute prin etapa de preprocesare deja de către client sau în urma preprocesării noastre interne nu a rezultat nicio eroare de formatare (pot apărea anumite diferențe datorită specificului fiecărei limbi, iar simbolurile își pot muta poziția și este nevoie de ajustare), fie sunt fișiere native. În cea de-a doua situație, intervine astfel doar etapa de postprocesare a documentelor traduse.  

Această etapă presupune: 

• • includerea elementelor externe în fișierul IDML tradus; 
  • asigurarea că textul este afișat corect, vizibil în întregul document; 
  • asigurarea că toate elementele sunt vizibile și poziționate corect; 
  • asigurarea că toate link-urile sau alte elemente funcționale din cadrul documentelor funcționează corect; 
  • asigurarea că au fost folosite și păstrate fonturile corecte și că acestea sunt folosite în mod consecvent în tot documentul pentru a reflecta documentul original; 
  • asigurarea că documentul final, tradus, arată precum fișierul original din punctul de vedere al formatării. 

Este recomandată efectuarea unei verificări finale a textului tradus într-un format exportat (de exemplu: format PDF) înainte de finalizarea etapei de postprocesare. Astfel, specialistul DTP va face ultimele modificări înainte de a salva pachetul final pentru client. 

Fișierele procesate de specialistul DTP pot fi de următoarele tipuri: Microsoft Office (Microsoft Word, Excel, PowerPoint, Visio), Adobe Creative Cloud (PDF, Adobe Illustrator, InDesign), CorelDRAW și multe altele.

În ultimii ani, tehnologia a devenit o parte esențială a procesului de traducere, iar instrumentele care pot asista un traducător s-au transformat într-o necesitate. În activitatea noastră, întrebarea nu mai este dacă să ne folosim de aceste programe, ci „care program ne poate ajuta cel mai mult?”. Acum, cel puțin când vine vorba de traduceri specializate, dicționarul nu mai este unica resursă de care are nevoie un traducător pentru a avea un rezultat de calitate, în linie cu standardele din industrie. Odată cu avansările în domeniul inteligenței artificiale și a „machine learning”, a avut loc o explozie în materie de programe și instrumente care pot asista traducătorul în meseria sa – de la soft-uri de convertire a documentelor până la programe de traducere asistată de calculator, care vin cu funcțiile incorporate de creare de memorii de traducere și de includere a unor baze terminologice – tehnologia în domeniul traducerilor lasă astfel creativitatea în sarcina lingviștilor, ocupându-se de task-urile automatizate și repetitive. 

Avem o mică colecție de articole pe blog, pentru a face o pauză de la liste și instrumente de lucru. Două dintre acestea despre traducerea literară și scrierea creativă – le găsiți aici.

Data publicării: 10.01.2023

The post Desktop Publishing: preprocesare și postprocesare documente pentru CAT tool appeared first on The Department.

Vrei să afli cum să obții o traducere bună pentru subtitrări în limba română, care să fie conformă cu cerințele din domeniu? Am făcut mai jos un rezumat al principalelor reguli și ponturi de luat în considerare atunci când ai un proiect de traducere de subtitrări în limba română, poate îți pot fi de ajutor.

Precum bine știi, unul dintre modurile pentru a face conținutul unui material mai accesibil publicului este adăugarea subtitrărilor la o înregistrare video. Acest pas reprezintă localizarea audiovizuală. Totodată, traducerea subtitrărilor în limba română (dar și în alte limbi) deschide o cu totul altă lume: ai posibilitatea de a oferi content unui public cu totul nou, ridicând astfel barierele culturale și lingvistice.

Traducerea subtitrărilor reprezintă o ramură interesantă și aparte, datorită faptului că, deși implică o serie de reguli stricte care trebuie urmate îndeaproape, este un domeniu creativ care îți poate solicita imaginația și spiritul de research. Aceste reguli sunt adesea generice, obținute din partea serviciilor de streaming  (Netflix, Disney+ etc.), dar pot fi și specifice, primite direct din partea clientului, și constituie un punct de plecare pentru a crea și a traduce un conținut calitativ.

Aspecte importante când vine vorba de reguli

Printre aspectele cele mai importante se numără adaptarea textului, viteza de redare, poziționarea rândurilor, despărțirea replicilor și multe altele, dar și cunoașterea publicul țintă: este important să știm dacă materialul este destinat copiilor, adulților sau chiar persoanelor cu deficiențe de auz.

Astfel, ca și în alte domenii de traducere, și atunci când ai de a face cu localizarea audiovizuală, în special când traduci subtitrări în limba română, trebuie să ții cont de faptul că textul rezultat în urma traducerii poate să fie cu 20-30% mai lung sau mai scurt decât cel sursă, iar aici intervine nevoia de adaptare, păstrând în același timp sensul și claritatea mesajului. Adaptarea poate fi obținută prin schimbarea unor forme gramaticale, editarea unor cuvinte „de umplutură” sau folosirea unor forme antonimice.

Iată câteva exemple:

Schimbări gramaticale

„Ei i s-a spus de către mama ei că nu poate merge la bal.” – 56 de caractere cu spații

„Mama ei i-a spus că nu poate merge la bal.” – 42 de caractere cu spații

Forme antonimice

„Nu cred că ai dreptate!”

„Cred că greșești!”

În continuare, pentru localizarea audiovizuală, la fel de importante ca adaptarea mesajului sunt și îndrumările care țin de lungimea, spațierea și poziționarea subtitrărilor.

Poziționarea subtitrărilor și limitele de spațiu și timp

Ideal, este indicat ca replica să fie dispusă pe un singur rând. Când acest lucru nu este posibil, dispunerea maximă este pe două rânduri, în general în partea de jos a ecranului, cel de-al doilea rând fiind preferabil cel mai lung, creându-se astfel o formă piramidală. Replicile se poziționează în partea de sus a ecranului, la stânga sau la dreapta doar în cazul în care acestea se suprapun cu un text deja on-screen. Fontul recomandat este Arial, culoarea albă, iar dimensiunea textului trebuie aleasă în funcție de rezoluția video în așa fel încât să nu acopere aspecte importante din imagine.

Viteza de redare (CPL – Characters per line)

Limita maximă pe rând este de 42 de caractere cu spații.

Viteza de citire (CPS – Characters per second)

La fel de importantă este și viteza de citire, ea diferind de la limbă la limbă, însă, pentru limba română, limita de caractere pe secundă fiind între 17 și 20 de caractere pe secundă pentru filmele destinate adulților și între 13 și 15 la cele destinate copiilor. Majoritatea programelor de subtitrare semnalează când limita a fost depășită – așadar, ai grijă să verifici setările și să le ajustezi în conformitate cu proiectul tău. În cazul în care o propoziție sau un cuvânt se repetă, se va traduce o singură dată.

Despărțirea replicilor

Atunci când vorbim de despărțirea replicilor, ne vom confrunta cu o serie de reguli, care mai de care mai importante, însă ideea principală este să te asiguri că această despărțire urmărește cu strictețe normele gramaticale (de exemplu, o replică se desparte pe două rânduri după un semn de punctuație și niciodată prin despărțirea unui substantiv de articolul său, a unui substantiv de verb).

Să vedem exemplul de mai jos:

Am fost la librărie și am cumpărat o

carte pentru tine.

Corect ar fi fost:

Am fost la librărie

și am cumpărat o carte pentru tine.

Punctele de suspensie

Punctele de suspensie se folosesc în două cazuri: atunci când este sugerată o pauză în vorbire (de exemplu, „Vreau să spun… că îmi pare rău”) sau atunci când replica unui vorbitor este brusc întreruptă de un alt vorbitor, precum în exemplul de mai jos:

– Vreau să-ți spun că…

– Nu mai contează!

– …ești frumoasă.

– Mulțumesc.

Atunci când replica este dispusă pe două rânduri, utilizarea punctelor de suspensie nu este necesară.

Mai mulți vorbitori

Atunci când sunt mai mulți vorbitori, se va folosi linia de dialog.

Pentru replicile care se aud, însă vorbitorul nu este prezent pe ecran (precum discuțiile telefonice, de la televizor, pe fundal etc.), acestea se vor scrie cu Italic. În cazul în care se aude un dialog pe fundal, dialogul prioritar este cel pertinent contextului.

Muzică și versuri

Atunci când avem de-a face cu versuri în interiorul subtitrării, se traduc doar versurile pertinente contextului și acțiunii și doar cu deținerea drepturilor de autor. Versurile se vor scrie cu Italic, fiecare vers va începe cu MAJUSCULĂ și vor fi precedate și urmate de o notă muzicală (♪).

Text într-o limbă străină

Dialogul într-o limbă străină trebuie tradus doar dacă este relevant pentru context și acțiune, iar cel mai des, textul într-o limbă străină trebuie marcat cu italic (nu și dacă avem de-a face cu un nume propriu sau cu cuvinte deja acceptate în dicționarele limbii țintă – cum ar fi, weekend, ciao etc.)

Numerele

Numerele de la 1 la 10 se scriu cu litere, iar cele peste 10 se scriu cu cifre. În cazul în care un număr se află la începutul propoziției, acesta se va scrie cu litere. În limba română, se va folosi virgula ca separator între decimale (1,5). Cifrele între 1000 și 9999 nu trebuie să fie despărțite prin punct, doar cele peste 9999, pentru gruparea secvenței zecimale (de exemplu, „12.345”).

Reguli generale

Nu se traduc numele proprii decât în cazul în care există o traducere oficială aprobată de client sau de platforma de streaming. Poreclele se traduc doar dacă au o semnificație care trebuie redată în traducere sau dacă deja există traduceri oficiale aprobate și cunoscute (de exemplu, Albă ca Zăpada, Cenușăreasa, Moș Crăciun etc.)

Textul de pe ecran (on-screen)

Se traduce doar dacă este relevant pentru acțiunea materialului tradus, iar atunci când textul de pe ecran și dialogul se suprapun, are prioritate dialogul. De asemenea, textul de pe ecran trebuie scris cu majuscule, în limitele posibilităților. Totodată, este ideală evitarea întreruperii dialogului pentru un text de pe ecran, dar dacă nu este posibil, trebuie folosite puncte de suspensie la finalul primei replici și la începutul celei care precedă textul de pe ecran.

NU se pune spațiu înaintea semnelor de punctuație!

Utilizarea ghilimelelor

Semnele citării se vor pune la începutul primei replici și la finalul replicii în care se încheie citatul (se evită folosirea ghilimelelor în fiecare linie care conține citatul). În limba română, se folosesc întotdeauna ghilimele duble jos și sus („”), fără spații.

Stilul cursiv (italic)

Se va folosi italic pentru:

• titlurile de albume, cărți, filme și emisiuni;
• cuvinte în limbi străine;
• dialog auzit la telefon, televizor etc.
• versuri din muzică (dacă există drepturi acordate); dacă nu, acestea se traduc în ghilimele românești („”).

Subtitrări pentru persoane cu deficiențe de auz (SDH)

Atunci când vorbim despre localizarea audiovizuală pentru cei cu deficiență de auz (SDH), se vor include cât mai multe detalii între paranteze pătrate. Acesta includ anumite acțiuni, denumiri (de cântece), efecte sonore, muzică, dialog în altă limbă, pentru ca fiecare spectator să primească ceea ce are nevoie pentru o experiență remarcabilă.

Instrucțiuni speciale

Atunci când apar denumiri de mărci, acestea se pot lăsa în limba sursă, însă dacă nu sunt cunoscute în țara ta, ele se pot adapta și se poate folosi un produs similar care cunoscut publicului (de exemplu, Kleenex poate fi tradus ca „șervețele”).

Se va traduce întregul dialog relevant pentru acțiune, acesta are prioritate față de cel care poate apărea pe ecran și se va evita cenzurarea dialogului. Este foarte importantă păstrarea tonului original, însă este esențială și naturalețea textului în limba țintă. Totodată, se evită mereu folosirea unei traduceri mot-a-mot și se omit repetițiile și informațiile care nu sunt considerate importante.

Localizarea audiovizuală este esențială, iar subtitrările sunt un instrument al unui domeniu artistic prin care se facilitează distribuirea informației, iar traducerea acestora ajută la includerea unor grupuri de spectatori care nu sunt nativi și care pot, astfel, înțelege mai ușor materialul video. Așadar, deși par multe și împovărătoare, nu lua aceste reguli ca pe o serie de obstacole, ci ca pe o provocare în care creativitatea îți este pusă la încercare pentru a obține un text într-o limbă țintă care să sune natural, dar și corect din toate punctele de vedere.

Pentru mai multe informații despre subtitrări în limba română, citește și articolul „Subtitrări în limba română. Călătoria mea – începuturile”.

••

Avem o mică colecție de articole pe blog, pentru a face o pauză de la liste și instrumente de lucru. Două dintre acestea despre traducerea literară și scrierea creativă – le găsiți aici.

Data publicării: 11.11.2022

The post Localizarea audiovizuală: traducerea subtitrărilor în limba română appeared first on The Department.

Pentru a activa în domeniul traducerilor, este esențial să fii mereu într-o continuă cercetare și deschis la lucruri noi, în special atunci când vine vorba de subtitrări în limba română. În timp ce vorbești, în timp ce citești acest articol, au loc multe schimbări la nivel de logos. Ca traducător, filolog sau lingvist, trebuie să fii mereu curios, gata de noi provocări și cercetare. În general, acest domeniu este o pistă ascendentă în care te poți simți mereu un începător în ale cuvântului. Iar dacă chiar ești, orice domeniu poate veni cu dificultăți și provocări la început și, deși pare un clișeu, e important să găsești ceea ce te definește și să faci acel lucru cu pasiune.

Dacă ești în căutarea unui domeniu de traducere creativ și interesant sau dacă deja crezi că subtitrările reprezintă domeniul pe care ai vrea să îl urmezi, iată câteva informații de început pentru a realiza subtitrări de calitate.

Pentru că și eu sunt oarecum la început într-ale subtitrărilor în limba română, m-am gândit să împărtășesc parcursul meu, sperând să contribui cu informații și inspirație. Pentru mine, subtitrările au venit ca o surpriză plăcută. Pasionată de limbi străine, dar și de tot ce înseamnă arte vizuale, subtitrările în limba română mi-au oferit exact această experiență. Mi-au deschis un univers creativ, versatil, care s-a transformat dintr-un hobby într-o profesie de care sunt mândră.

De ce apelăm la subtitrări?

Pentru că e un domeniu în care curiozitatea e un punct forte, trebuie să îți pui întrebarea „de ce?”. Pentru că reprezintă unul din mijloacele de accesibilitate culturală, oferă o experiență de vizionare îmbunătățită, un mod de a învăța o limbă străină prin asimilare la nivel de accent sau chiar din punct de vedere lexical.

Subtitrările ajută la o mai bună înțelegere a discursului pentru cei cu dificultăți de concentrare sau chiar pentru persoanele cu dificultăți de auz. Nu doar că vei contribui la o flexibilitate culturală, ci vei ajuta oamenii să aibă acces la informații și entertainment.

Concluzia? Atunci când îți abordezi munca cu pasiune și privești imaginea de ansamblu, descoperi cât de important e ceea ce faci.

Dar, totuși, ce este teoria dacă nu o punem și în practică? Așadar…

De ce ai nevoie pentru a începe să lucrezi la proiecte de subtitrări în limba română?

Iată mai jos trei dintre cele mai importante lucruri pentru subtitrări în limba română:

1. O listă de reguli specifice pentru subtitrări: această listă va fi fie furnizată de către client, fie poți apela la un set de reguli generale (ghid pentru subtitrări în limba română de la Netflix, ghid pentru subtitrări în limba română de la Disney). Și atunci când vine vorba de subtitrări, regulile chiar sunt făcute pentru a fi respectate (pe cuvânt de cercetaș!), astfel încât să te încadrezi în standardele din industrie și să realizezi subtitrări ușor de urmărit.
2. Un program de subtitrări: în ziua de azi, tehnologia ne oferă o mulțime de posibilități, iar acest lucru e vizibil și în domeniul subtitrărilor. Există o mulțime de programe de subtitrări ușor de utilizat, intuitive și pentru care nu îți trebuie cunoștințe mari de IT. Printre acestea se numără EZTitles, Sfera, Ooona, Subtitle Edit, Happy Scribe, Matesub sau SDL Trados – Subtitle plugin. Pentru a-ți ușura munca, este important să găsești programul care ți se potrivește cel mai bine și să afli tot ce îți poate oferi.
3. Pune-te în locul privitorului: oferă experiența pe care tu ai vrea să o primești. Pentru ca produsul finit să fie unul adecvat și calitativ, trebuie să îți faci temele de dinainte. Este important să știi cui i se adresează filmul sau videoclipul pe care îl subtitrezi, care este publicul țintă și care sunt reperele necesare de care trebuie să ții cont pentru a-l captiva. Abia după ce faci acest exercițiu îți vei da seama de aportul pe care îl poate aduce un traducător. Poți fi vocea care îi însoțește pe cei din spatele ecranului într-o călătorie unică. Așadar, ține cont de categoria de vârstă a publicului țintă, de domeniu, context sau stil. Detaliile fac diferența.

Traducerea subtitrărilor în limba română

Mai mult, dacă scopul este să traduci dintr-o limbă străină în limba ta maternă, ai nevoie de un fișier SubRip (.srt), fiind cel mai simplu format utilizat de foarte mulți traducători, fiind compatibil cu majoritatea software-urilor de editare video. Fie îl vei primi de la client, fie îl vei obține cu ajutorul unei platforme de transcriere automată. Voi detalia într-un alt articol cum să procedezi când nu ai un fișier de subtitrare sau nu este perfect sincronizat cu materialul video.

Atenție însă, nu toate variantele gratuite asigură confidențialitatea. Fără voia ta, ai putea ceda conținut sau chiar informații confidențiale ale clienților către o platformă terță care poate distribui mai departe munca ta – și nu e un scenariu plăcut.

Traducerea subtitrărilor într-o limbă străină

Astfel, dacă urmează să efectuezi o traducere a subtitrărilor într-o limbă străină, te sfătuiesc să apelezi la un coleg vorbitor nativ în limba țintă respectivă pentru localizarea și revizia finală a conținutului subtitrării. Adaptarea culturală este un detaliu pertinent și adaugă un plus de valoare subtitrării, îi conferă un anumit nivel de apropiere cu publicul vizat.

Înainte să începi, trebuie să citești întotdeauna instrucțiunile furnizate de client, iar dacă nu ai primit, iată mai jos câteva dintre acestea.

5 dintre cele mai importante reguli standard pe care să le urmezi când faci subtitrări în limba română

1. Ideal, indicat este ca replica să fie dispusă pe un singur rând. Când nu e posibil, se acceptă  două rânduri, în partea de jos a ecranului, cel de-al doilea rând fiind preferabil cel mai lung. Se poziționează în partea de sus a ecranului doar dacă acestea se suprapun cu un text deja on-screen. Atunci când vorbim despre despărțirea replicilor, e important să te asiguri că urmărește normele gramaticale. De exemplu, o replică se desparte pe două rânduri după un semn de punctuație și niciodată prin despărțirea unui substantiv de articolul său.

De exemplu:

Am fost la librărie și am cumpărat o
carte pentru tine.

Corect:

Am fost la librărie
și am cumpărat o carte pentru tine.

2. Fontul recomandat este Arial, iar dimensiunea textului trebuie aleasă în funcție de rezoluția video.

3. Pentru subtitrări în limba română, rândul nu trebuie să depășească 42 de caractere, inclusiv semne de punctuație și spații. Limita de caractere pe secundă este între 17 și 20 de caractere pe secundă pentru programele destinate adulților. Pentru cele destinate copiilor, limita e între 13 și 15 cps. Majoritatea programelor de subtitrare semnalează când limita a fost depășită. Așadar, ai grijă să verifici setările și să le ajustezi în conformitate cu proiectul tău.

4. Când apar doi vorbitori, se va folosi linia de dialog.

De exemplu:

Vorbitor 1: – Mă bucur să te văd!

Vorbitor 2: – Și eu.

5. Atunci când replica este dispusă pe două rânduri de subtitrare, nu se folosesc puncte de suspensie.

De exemplu:

Linia 1: Am discutat ieri cu ea
Linia 2: și am decis că e mai bine așa.

Punctele de suspensie se vor folosi doar dacă propoziția a fost întreruptă de un alt vorbitor.

De exemplu:

– Vreau să-ți spun că…
– Nu mai contează!

– …ești frumoasă.
– Mulțumesc.

Am lăsat pe final cel mai important ingredient – creativitatea. Folosește-o din plin și bucură-te de proces.

Acum că ai teoria, sper ca acest articol să fie un imbold pentru tine să treci la practică. Nu știi dacă te pricepi la ceva până nu încerci. Așadar, sper ca domeniul subtitrărilor să fie noua ta pasiune și să îți aduci și tu contribuția pe marile ecrane.

Pentru mai multe informații despre subtitrări în limba română, citește continuarea în articolul: „Localizarea audiovizuală: câteva reguli pentru subtitrări în limba română”.

••

Avem o mică colecție de articole pe blog, pentru a face o pauză de la liste și instrumente de lucru. Două dintre acestea despre traducerea literară și scrierea creativă – le găsiți aici.

Data publicării: 10.11.2022

The post ELENA SANDU •• Traducător la început de drum – Subtitrări în limba română appeared first on The Department.

The post Parteneriat – Servicii de traducere și localizare ecommerce appeared first on The Department.

The post Gânduri și idei despre situația în care ne aflăm astăzi appeared first on The Department.

The post Mircea Pricăjan •• Scriitor și traducător de literatură appeared first on The Department.

The post Diferențele dintre localizare lingvistică și traducere appeared first on The Department.

The post Simina Popa •• Traducătoare de literatură portugheză appeared first on The Department.

The post Despre clienții noștri – Criteriile unei bune relații appeared first on The Department.