Nu cum mult timp în urmă, procesul de traducere era unul aproape integral manual. Îți poți oare imagina acum, în special în era noastră, în care suntem „inundați” de content în orice direcție privim, folosirea acelorași practici atunci când vine vorba de localizarea unui anumit content?

În toiul acestei digitalizări, granițele dintre regiuni nu mai au impact asupra afacerilor: tehnologia le ajută să poată deveni globale, indiferent de dimensiune sau specific.

În urma pandemiei de COVID-19, companiile din toate industriile și-au accelerat procesele de transformare digitală și au fost adesea puse în fața unor mari provocări, care le-au împins să ia decizii și să își regândească strategiile și modul în care fac și localizează acest content. Unul dintre aceste moduri a fost reprezentant de traducerea automată (Machine Translation): deși existentă de zeci de ani, ea este acum în lumina reflectoarelor, evoluția ei fiind în special influențată în urma unui salt tehnologic extraordinar în 2017, an în care a apărut componenta de Neural Machine Translation (NMT). Aceasta se concentrează pe imitarea procesului de gândire al unui traducător, contribuind la un rezultat final care sună mult mai natural, surprinzând esența și nuanțele în moduri mult mai precise.

Ce este tehnologia traducerilor?

Așa-numita translation technology reprezintă utilizarea unor tool-uri software care sprijină convertirea unui text dintr-o limbă în alta. Ca în majoritatea activităților asistate de tehnologie, și în domeniul traducerilor, instrumentele tehnologice pot ajuta la sporirea productivității, a preciziei, a calității și, în general, a eficienței. Acest termen cuprinde tot ce înseamnă memorii de traduceri, instrumente pentru gestionarea terminologiilor, machine translation, instrumente pentru transpunerea vocii în text și varii tehnologii pentru interpretare virtuală.

Înainte de apariția acestor tehnologii, traducerea era făcută manual, traducătorii consultând dicționare și glosare pe suport de hârtie și bazându-se, adesea, doar pe propria judecată. Nesubestimând nicidecum meseria de odinioară, au existat, totuși, de-a lungul timpului impacte negative asupra afacerilor: un timp îndelungat ca un produs să ajungă pe piață (din cauza unui proces anevoios și lung de traducere), lipsa consecvenței în materie de terminologie (aceasta neputând fi uniformizată la nivel global), costuri mai mari pentru operațiuni nu mereu eficiente, o calitate mai slabă a traducerii (din cauza necesității de a verifica și corecta manual eventualele erori).

Dar toate acestea s-au schimbat odată cu apariția acestor tehnologii.

Memoriile de traducere, care stochează traduceri anterioare pentru a îmbunătăți și a grăbi viitoarele procese, programele de spelling și sistemele de management, printre altele, sporesc controlul și contribuie semnificativ la procesele automate repetitive.

Cum ajută această tehnologia afacerile din întreaga lume?

Aceste instrumente le oferă businessurilor de pretutindeni posibilitatea de a:

• Asigura calitatea traducerilor;
• Îmbunătăți eficiența operațională prin automatizare;
• Spori nivelul de consecvență a traducerilor;
• Accelera time-to-market-ul prin producerea a mai mult content într-un timp mai scurt.

Care sunt principalele tipuri de instrumente tehnologice pentru industria traducerilor?

Programele pentru traducerea asistată de calculator (CAT tool-urile) – aplicații software care, prin intermediul bazelor de date și a memoriilor de traducere alcătuite din traduceri anterioare, asistă pe de-o parte traducătorul în activitatea de zi cu zi printr-un proces mai eficient și mai rapid, livrând un rezultat consecvent din punctul de vedere al terminologiei, dar și companiile, ele putând astfel să traducă volume mai mari într-un timp mai scurt. Mai multe despre CAT tool-uri aici.

Machine translation (MT) – precum am povestit mai sus, traducerea automată reprezintă un proces autonom, care transpune textul dintr-o limbă într-o altă limbă, produsul brut neavând nevoie de intervenția umană. Mai multe despre MT aici.

Platforme de gestionare a proiectelor de traducere la o scară mai mare – acestea sunt esențiale pentru streamlining-ul proceselor, utilizatorii putând să își personalizeze și să își creeze propriile workflow-uri în funcție de nevoile actuale.

Contribuția tehnologiei în contextul globalizării

Trăim într-o lume extrem de conectată și rapidă, în care consumatorii au pretenția ca toate experiențele lor să fie user-friendly, neîntrerupte, accesibile, așteptându-se în același timp la produse și servicii de înaltă calitate, adaptate nevoilor lor.

Astfel, în acest context, a ieșit la lumină importanța localizării – procesul de adaptare a mesajului și look-ului unui brand la o anumită piață și cultură – pentru a putea livra content de varii tipuri, în multiple limbi, pentru diferite piețe. Localizarea înseamnă mai mult decât o simplă traducere, companiile neavând nevoie de traduceri mot-a-mot pentru a cuceri aceste noi piețe, ci de traduceri care pot vinde un produs într-o regiune nouă, nu la fel de familiară ca cea de origine.

Provocarea  nu mai este reprezentată doar de bariera lingvistică, ci de abilitatea de a transpune un produs sau un serviciu într-o altă limbă și altă țară, ținând cont de diferențele culturale. Tehnologia ajută companiile să poată eficientiza și grăbi procesele de localizare, pentru a fi cu un pas înaintea concurenței, dar fiind și cu ochii, în același timp, pe costuri și pe întrunirea așteptărilor și a demand-ului clienților, realizându-și obiectivele de globalizare rapid și calitativ, prin soluții eficiente și scalabile. Am povestit mai pe larg despre localizare și digitalizarea afacerilor aici.

Viitorul tehnologiei în domeniul lingvistic

Datorită machine learning-ului, tehnologia din industrie oferă acum soluții pentru fiecare, iar odată cu evoluțiile în domeniul inteligenței artificiale, ea va fi cu siguranță indispensabilă, în special în urma apariției unor tool-uri chiar mai smart. Dacă acum deja standardul în industrie este reprezentat de un turnaround rapid, costuri mai mici, fără niciun efect negativ asupra calității, atunci aceste noi funcționalități vor face procesul unul și mai ușor, și mai rapid și, cu siguranță, mai precis.

Credem, totuși, că procesul de traducere nu o să fie niciodată unul automat, care să nu necesite intervenție umană, cele două componente completându-se reciproc. Traducerea automată nu poate înlocui traducătorii, însă îi poate ajuta să își automatizeze procesele repetitive, câștigând astfel timp în plus pe care îl pot dedica pasului de post-editare, contribuind cu abilitatea umană de a îi oferi traducerii tonul, stilul și înțelesul specifice fiecărui proiect. Această colaborare va avea cele mai bune rezultate, ușurând trecerea de la traducerea umană asistată de calculator la cea automată asistată de traducător. Mai multe despre rolul traducerii umane în contextul actual aici.

Avem o mică colecție de articole pe blog aici.

Data publicării 22.03.2023

The post Tehnologia în domeniul traducerilor appeared first on The Department.

Ne aflăm poate în cea mai prielnică perioadă pentru omenire din punct de vedere al calității vieții. Beneficiem de avantaje cu ajutorul cărora ne facilităm existența, concepte pe care oamenii de acum câteva zeci de ani nici nu și le puteau măcar imagina, iar inteligența artificială este doar unul dintre ele.

Tehnologia și traducătorul

Tehnologia a atins acest prag în care, folosită corespunzător, poate fi un adevărat aliat în munca multora dintre noi, indiferent de domeniul în care activăm. Cea mai pertinentă consecință a evoluției tehnologice este amprenta asupra vieții noastre cotidiene. De la electrocasnice la mijloace de comunicare, tehnologia ne-a ușurat munca și a condus la descoperiri inedite. Oamenii au cercetat și inventat dispozitive care să le vină în ajutor și care, de-a lungul timpului, i-au și înlocuit în anumite munci.

Astfel, nu ne aflăm în primul moment din istorie în care aportul omului este pus în pericol în numeroase profesii. Din fericire, omul are o capacitate extraordinară de adaptare și a trecut cu bine, de cele mai multe ori, prin astfel de schimbări majore: de la șoferi înlocuiți de mașini care se conduc singure sau casieri înlocuiți de casele de marcat self scan. Aceste schimbări ne fac să ne punem aceeași întrebare și despre domeniul traducerilor. Suntem întotdeauna deschiși la cercetare și evoluție, așa că ne dorim să punem în balanță câțiva factori esențiali, printr-o antiteză între două forțe menite să se susțină reciproc – omul și tehnologia sau traducătorul și inteligența artificială – urmând să tragem o concluzie împreună la final. Sau poate doar să rămânem chiar cu mai multe întrebări.

Putem alege să vedem tehnologia ca pe o amenințare sau ca pe un sprijin. Eu aleg să o văd ca pe un sprijin și iată de ce:

Abilitățile omului în lumea traducerilor

Gândirea

Abilitatea primordială a omului este procesul cognitiv sau gândirea. Mintea umană e într-o luptă cu inteligența artificială. Roboții sunt mai rapizi și mai productivi decât creierul uman, însă aceste două funcții sunt distincte prin faptul că inteligența artificială nu percepe mai mult decât posedă în aria de competență, iar asistarea de către om este încă esențială. Odată cu ascensiunea tehnologică și globalizarea, cererea pentru servicii de traducere a crescut considerabil. Tehnologia a cauzat și o accelerare a termenelor de execuție pentru serviciile de localizare, traducere sau subtitrare, astfel încât apelăm la programe profesionale pentru a oferi traduceri rapide și de calitate. Printre instrumentele folosite se numără CAT tool-urile – software de traducere asistată precum Trados Studio, Wordbee, Smartcat sau Crowdin. Cu ajutorul lor, traducătorul accelerează procesul de traducere pentru a genera automat frazele și termenii care se repetă, având în final o traducere consecventă din punctul de vedere al terminologiei.

Experiența

La fel ca în toate celelalte domenii, traducerile întâmpină situații inedite, obstacole pe care inteligența artificială le va identifica drept probleme. Omul din spatele oricărui traducător profesionist va lua problema ca pe o provocare la care poate găsi soluții cu ajutorul experienței sau chiar prin intermediul propriilor greșeli.

Logica

Unul din factorii ce nu pot fi reproduși decât de către mintea umană este abstractizarea. Traducătorul poate gândi concepte la un nivel mult mai înalt deoarece nu este limitat de un șablon de algoritmi impuși în prealabil. Este mult mai sigur să ne bazăm pe un program atunci când avem o traducere tehnică, iar printre cele mai bune soft-uri de traducere se numără DeepL Translate. Însă, nu ne putem baza exclusiv pe traducerile generate de programe. Cu toții cunoaștem cea mai celebră eroare care ne face să verificăm înainte de a preda clientului produsul final, la care nu am fi crezut că e nevoie de asemenea „asistență” din partea omului. Este vorba de o eticheta pentru cunoscutul desert – rahatul turcesc a cărei traducere a fost departe de „Turkish delight”. De aceea, punem accentul pe serviciile de revizie și suntem atenți la calitatea traducerilor noastre.

Limba ca instrument de comunicare specific omului

• • Prin definiție, limba este mijlocul de comunicare specific omului, prin care acesta își exprimă gândurile, dar și mai important sentimentele. Dintre toate domeniile traducerilor, cel al traducerilor literare este mai puțin predispus la pericole din partea expansiunea digitalizării, deoarece acest domeniu implică latura umană pe care inteligența artificială nu o poate dobândi. O traducere literară valoroasă este cea făcută prin intermediul empatiei specifice omului pentru ca mesajul textului literar, poeziei sau al oricărei scrieri creative să fie oglindit în limba țintă. Aportul traducătorului este aproape la fel de important ca cel al scriitorului, deoarece misiunea lui este de a adapta cultural și de a împrăștia mesajul în jurul lumii. Pentru mai multe informații despre traducerile literare, îți recomandăm articolele noastre: MIRCEA PRICĂJAN •• SCRIITOR ȘI TRADUCĂTOR DE LITERATURĂ și SIMINA POPA •• TRADUCĂTOARE DE LITERATURĂ PORTUGHEZĂ.
  • De asemenea, o parte semnificativă a traducerilor din domeniul artistic îl reprezintă subtitrarea filmelor. Subtitrările conțin informații culturale care nu pot fi exprimate în totalitate de un software sau de o persoană care vorbește limba străină, ci de un vorbitor nativ al limbii țintă pentru a putea oferi o experiență cât mai autentică publicului.

 Latura pragmatică

• • Inteligența artificială poate întâmpina probleme în domeniul traducerilor, îndeosebi în subtitrări, deoarece aceasta nu dispune de o latură a lingvisticii specifică omului, pragmatica. Dacă din punct de vedere semantic un program de traducere automată ar putea reda semnificația cuvintelor ca urmare a implementării tot de către om, nu putem spune același lucru și despre ramura pragmatică. Este o componentă pe care o folosești zilnic, fără măcar să sesizezi și are de a face cu interpretarea situațiilor de limbaj. Fiecare propoziție pe care o enunți are o motivație sau o intenție. Acestea nu pot fi redate de un software, deoarece acesta nu percepe starea afectivă a locutorului.
  • Ramura pragmaticii este esențială și în proiectele de interpretariat. În contextul conflictului armat curent, observăm cel mai bine importanța traducătorilor și a interpreților. Un cuvânt poate face diferența, poate împiedica un conflict sau răspândirea unei informații eronate care ar crea panică în rândul populației. Dacă soarta întregii țări ar depinde de un dialog între doi șefi de stat, te-ai baza pe un traducător specializat care este în cunoștință de cauză și care are contact cu realitatea sau pe un software?
  • Dacă răsfoiești articolele blogului nostru, vei afla că un proiect de traducere nu presupune doar traducerea propriu-zisă, ci aceasta se bazează și pe revizie, adaptare sau localizare lingvistică. Traducătorul se poate folosi de o platformă de transcriere automată pentru a-și ușura munca și pentru a furniza traduceri rapide clientului, însă el este cel capabil să dea un sens textului și să cosmetizeze mesajul astfel încât acesta să fie cât mai fidel sursei și cât mai natural posibil în limba țintă.

Concluzia mea

Sunt de părere că domeniul traducerilor nu este pus în pericol de inteligența artificială, iar traducătorii și interpreții vor folosi în continuare aceste instrumente de traducere asistată sau memorii de traducere în avantajul lor și al clienților. Pentru traducători, tehnologia este un mijloc adjuvant pentru a genera traduceri de calitate într-un timp cât mai scurt.

Într-o lume a schimbărilor, încurajăm traducătorii să fie în continuă cercetare pentru a descoperi noi mijloace prin care valoarea muncii lor să fie în continuă ascensiune.
Profesia de traducător se remarcă cu fiecare zi, iar oamenii din spatele acestui titlu cercetează și progresează o dată cu evoluția tehnologiei pentru a oferi servicii de traducere calitative și un aport semnificativ în lume. Dacă nu te-am convins încă de importanța traducătorilor, te invităm să citești următorul articol: „Traducerea automată – Prieten sau dușman?”

••

Avem o mică colecție de articole pe blog aici.

Data publicării 14.03.2023

The post ELENA SANDU •• Traducător junior •• Este profesia de traducător pe cale de dispariție? appeared first on The Department.

CAT tool-uri

Ce este un CAT tool sau computer-assisted translation tool? Este un program de traducere asistată de calculator, pentru a ușura munca traducătorilor de pretutindeni prin automatizarea anumitor procese într-un proiect de traducere. Dar oare acest CAT tool este de ajuns pentru a livra traduceri  impecabile? Bineînțeles că nu, dar ar putea fi. Cu puțin ajutor din partea traducătorului care își aduce aportul, îmbunătățind rezultatul cu ajutorul regulilor lingvistice și a proprii voci.

Încă de la începutul parcursului educațional, am învățat că un cuvânt nu poate fi redus doar la un singur sens, ci are la bază o multitudine de înțelesuri. Bineînțeles, fiecare înțeles se pretează unui anumit context. Cum putem utiliza aceste înțelesuri în mod corect? Ei bine, cu ajutorul glosarelor, care stau la căpătâiul bazelor terminologice.

Glosare

Glosarele reprezintă o colecție de termeni, formate din două sau poate chiar trei coloane: coloana sursă, coloana țintă și coloana care descrie înțelesul într-un anumit context sau alte comentarii care pot fi de ajutor. Cea din urmă este utilă pentru înțelegerea și încadrarea corectă a unui anumit termen în text. Pe baza glosarelor, putem întocmi baze terminologice care se pretează uzului în CAT tool-uri (programe de traducere asistată de calculator) pentru a ne ușura munca. Slavă tehnologiei!

Baze terminologice (termbase-uri)

Bazele terminologice sunt, practic, glosare create special pentru uzul într-un CAT Tool. Printre cele mai cunoscute CAT Tool-uri se numără Trados Studio, Smartcat, MemoQ, Phrase (anterior numit Memsource) și Wordbee (integrat într-un program de management al proiectelor de traduceri). Unul dintre cele mai utile tool-uri de creare a unei baze terminologice este SDL MultiTerm, formatul rezultat fiind .sdltb. Printre alte formate se regăsesc: .tbx, .xml, .csv etc. În cazul în care clientul transmite de la început un fișier cu termeni uzitați, însă nu se poate deschide, se poate utiliza Glossary Converter, elaborat de SDL Studio, pentru a-l converti într-un format citibil (spre exemplu, Excel).

Conceperea și utilizarea unei baze terminologice asigură uniformitatea termenilor într-o traducere, ușurând munca de cercetare a traducătorului, întrucât CAT tool-ul sugerează automat termenul în cauză. O bază terminologică bine întocmită încă de la început ajută la evitarea eventualelor probleme care pot apărea după ce proiectul a fost livrat. Dialogul cu clientul, verificarea dacă acesta dispune de un asemenea fișier sau nu – sunt pași cruciali într-un proces de traducere – acest lucru nu subminează profesionalismul sau capacitățile traducătorului, ci dimpotrivă, subliniază capacitatea acestuia de a înțelege procesul de traducere și necesitatea anumitor informații furnizate de client. În cazul în care clientul nu are întocmită o bază terminologică, se poate crea una de la zero, selectând anumiți termeni și introducând traducerea aferentă. Mai apoi, se poate transmite clientului pentru validare. Mulți dintre clienți apreciază grija sporită privind calitatea materialului livrat, așadar să nu vă temeți să puneți întrebări cu privire la terminologia preferată. De reținut este faptul că bazele terminologice pot fi generale, cu o aplicabilitate în majoritatea proiectelor sau pot fi specifice unui anumit proiect sau client.

Bazele terminologice (termbase-urile) specifice sunt concepute și utilizate doar pentru anumite proiecte, însă acesta este un aspect care trebuie clarificat înainte de demararea procesului de traducere. Putem lua drept exemplu un proiect de traducere care implică content-ul unul site de ecommerce și un proiect de traducere a unei interfețe de platformă. În primul caz, clientul preferă ca termenul „fulfilment” să fie uzitat ca atare, însă în cel de-al doilea, se cere traducerea acestuia, respectiv utilizarea termenului de „finalizare”, în contextul procesului de finalizare a unei comenzi, cap coadă. Așadar, aici apare o discrepanță între cele două baze terminologice furnizate sau întocmite de noi de la zero. Bineînțeles, se poate crea un singur fișier cu termeni cu mai multe „entries” pentru același termen, însă cu o coloană în care se va descrie contextul de utilizare a fiecărei variante în parte: pentru primul vom trece „content site”, iar pentru cel de-al doilea vom trece „interfață platformă”.

Ghiduri stilistice

Și pentru că ne-am pus la punct cu terminologia, putem eleva nivelul textului astfel încât să fim siguri că redă vocea și abordarea dorită de client. „Style Guides” sau ghidurile stilistice reprezintă punctul de plecare atunci când vine vorba de înțelegerea, captarea și redarea vocii unui brand. Pe lângă indicațiile în acest sens, un ghid stilistic conține și câteva reguli specifice unei anumite limbi: reguli de punctuație, precum utilizarea ghilimelelor conforme în cazul citatelor, citatelor din interiorul citatelor, scrierii de cod etc. inserarea corectă a virgulelor, scrierea formatului datelor, indicații de scriere cu majusculă, scrierea cu font aldin sau înclinat a anumitor cuvinte (de obicei, de altă proveniență față de limba țintă a proiectului de traducere), a abrevierilor unităților de măsură, utilizarea unui termen în detrimentul altuia și multe altele.

Așadar, în majoritatea cazurilor, ghidul stilistic este făcut și furnizat de client și reprezintă un punct de pornire valoros, pentru că ne ajută să ne familiarizăm cu regulile și stilul de scris preferat de către client pentru a se potrivi cu publicul țintă. Pe lângă ghidul stilistic, se recomandă consultarea unor materiale similare proiectului de traduceri în cauză (materiale transmise de client, textele disponibile pe site-ul acestuia), pentru a ne mai familiariza cât mai bine cu tonul vocii brand-ului.

Vocea clientului depinde și ea în funcție de tipul de text, de încadrarea acestuia într-un anumit domeniu. Spre exemplu, textele din domeniul tehnic nu au neapărat o voce (de exemplu, manualele de utilizare), ci atârnă cumva greoaie și ni se prezintă serioase, însă nici nu au cum să fie altfel, pentru că trebuie să fie mereu clare, la obiect și să ne ghideze la fiecare pas. Traducerile textelor de marketing, pe de altă parte, trebuie să aibă o voce răsunătoare și „catchy”, pentru că tocmai acesta este scopul lor: să îți capteze atenția. O traducere de marketing trebuie să sune natural și să fie adaptată pieței/publicului, să te facă să crezi că textul a fost scris de la zero în limba respectivă. În cazul acestora, se optează, de obicei, pentru o abordare informală (tu și voi – pentru limba română), care poate fi deseori plină de expresii, metafore și jocuri de cuvinte, ținându-se în același timp cont și de regulile de scriere elaborate cu strictețe. Tonul vocii din textul sursă va dicta și tonul vocii din traducere ținând cont de aspecte care țin de cultura locală, ghidul stilistic sau orice ale îndrumări oferite de client.

La fel de importante ca cele de mai sus sunt și memoriile de traducere pentru CAT tool-uri, dar despre asta vom povesti mai multe într-un articol viitor.

Așadar, cam acestea ar fi printre primele elemente care stau la baza unei traduceri. Culese cu grijă și puse laolaltă, au scopul de a contribui la obținerea unui text impecabil, oricare ar fi domeniul de apartenență. Tehnologia și comunicarea ne aduc cu un pas mai aproape de a câștiga încrederea clientului.

Avem o mică colecție de articole pe blog pe care le găsiți aici.

Data publicării: 26.01.2023

The post CAT tool-uri, baze terminologice, glosare, ghiduri stilistice: ce sunt și cu ce ne ajută? appeared first on The Department.

Ieftin, bun și rapid. Rezolvă traducerea automată problema? Să îndrăznim să sperăm că poate acoperi toate aceste cerințe?

Pentru pasionații de project management, ca noi, traducerea automată (sau machine translation) este o provocare, iar noi nu ne dăm niciodată înapoi de la a testa modalități noi de a ne eficientiza munca. Încercăm programe de tot felul, scurtături și orice poate să ne lase mai mult loc să gândim. Nu ne place deloc vorba „noi muncim, nu gândim”, așa că ori de câte ori avem ocazia să muncim mai puțin și mai eficient pentru a avea mai mult timp pentru partea amuzantă, cea cu gânditul, profităm de ocazie.

În contextul activității noastre de project management în traduceri este astfel firesc să găsim modalități cât mai eficiente de organizare. Cu toate acestea, sunt anumite direcții pe care le analizăm îndelung, le testăm și le implementăm doar după ce suntem convinși că este direcția sau soluția cea mai bună.

Traducerea automată este una dintre zonele spre care nu ne-am aruncat cu capul înainte, dar nici nu am ocolit-o: testăm diverși furnizori de traducere automată cu diverse CAT tool-uri (Google, DeepL) , diverse tipuri de texte, ne asigurăm că toate soluțiile testate păstrează confidențialitatea documentelor procesate, urmărim consecvența terminologică, punctele forte și slabe; analizăm economia de timp cu ochii pe ceas, dar și cu ochii pe rezultatul final.

Testăm, testăm și tot testăm. Așa se face că am ajuns să ne punem o groază de întrebări navigând prin vasta lume a traducerii automate (machine translation) și să punem în balanță multe aspecte înainte de a profita de ademenitoarea lume a traducerii automate – toate acestea pentru a lua cele mai bune decizii pe termen lung.

Câteva aspecte la care ne-am gândit de când traducerea automată (MT) a fost în atenția industriei mai mult ca oricând:

1. Etica folosirii traducerii automate (machine translation) – consimțământul informat al traducătorului și al clientului
2. Confidențialitatea datelor
3. Ce software de traducere automată să folosim? Care este cea mai bună opțiune pentru fiecare proiect?
4. Procesul de revizie al traducerii automate – light și full machine translation post editing – cele mai bune practici
5. Care este cea mai bună modalitate de tarifare a traducerii automate (Machine Translation Post Editing – MTPE)?
6. GPT-3 (Generative Pre-trained Transformer 3) – cum replică procesul de gândire al creierului uman și ce impact are asupra industriei traducerilor?
7. Puncte pro și contra pentru traducerea automată (machine translation)
8. Computer-assisted human translation va deveni human-assisted computer translation sau va dispărea cu totul meseria de traducător?

Traducerea automată (MT) este un subiect intens dezbătut în ultimii ani datorită progreselor uriașe făcute față de acum câțiva zeci de ani, de la prima apariție a „machine translation”, în anii ’50.

Neural Machine Translation (NMT) este motivul pentru care traducerea automată a atins un nou nivel și a câștigat teren în domeniul traducerilor. Cu ajutorul inteligenței artificiale, textele traduse automat au căpătat fluență, iar programele au putut fi modelate să se adapteze mai bine, fără a se mai comporta ca simple dicționare de cuvinte sau expresii care nu țin cont de context. Cu siguranță mai este un drum lung și anevoios de parcurs, însă NMT pare să fie un „game changer” pentru industria traducerilor, fiind preferat modelelor alternative cum ar fi „Statistical machine translation (SMT)” și „Rule-based machine translation (RBMT)”.

Până de curând însă, machine translation a făcut progrese notabile doar pentru anumite combinații lingvistice. Acest lucru pare însă a se schimba în viitorul apropiat, cu ajutorul inițiativei No Language Left Behind (NLLB), care își propune să ofere posibilitatea traducerilor în și din aproximativ 200 de limbi, incluzând astfel limbile de circulație rară, precum urdu, luganda și altele.

Ne propunem să clarificăm anumite aspecte privind traducerea automată (machine translation). Miza nu este să găsim răspunsuri, ci să ne punem întrebări. Să fim deschiși la nou, să luăm ce este bun și ce ni se potrivește. Pentru mai multe detalii, găsiți mai multe informații aici.

Sperăm să fiți alături de noi în această expediție!

Avem o mică colecție de articole pe blog pe care le găsiți aici.

Data publicării: 25.01.2023

The post Traducerea automată (Machine Translation) – prieten sau dușman? appeared first on The Department.

Procesul de editare de documente (DTP) pentru traducere este, în zilele noastre, un pas crucial pentru eficientizarea procesului de traducere și pentru a putea beneficia de toate instrumentele pe care le avem la îndemână în prezent: programe de traducere asistată de calculator (CAT tool-uri), memorii de traducere, glosare de termeni și programe care ne oferă asistență în procesul de revizie pentru asigurarea calității (verificări QA și QC). 

Avem, astfel, două etape în care specialistul DTP este sau poate fi implicat în cadrul procesului de traducere: 

1. Etapa de preprocesare a documentelor încredințate pentru traducere 
2. Etapa de postprocesare a documentelor traduse 

Etapa de preprocesare a documentelor intervine în cadrul proiectului de traducere atunci când documentul sau documentele care trebuie traduse nu sunt într-un format editabil (PDF, PNG, .img, .dwg, printre altele). Pentru a transmite clientului un document tradus care să redea cât mai fidel formatarea documentului original, dar și pentru a putea efectua traducerea într-un program dedicat – care va eficientiza considerabil munca traducătorului oferindu-i acces la resurse terminologice într-o manieră automată – documentul trebuie pregătit pentru traducere în prealabil.  

Această etapă presupune următorii pași:  

• analizarea documentului sursă pentru a identifica porțiunile care necesită o preprocesare mai amănunțită și verificarea anumitor aspecte care ar putea avea impact asupra documentului final, tradus (spații în plus, aliniere defectuoasă, simboluri, imagini și multe altele); 
• convertirea documentului într-un format editabil cu ajutorul unor programe specializate (de exemplu, Abby FineReader, Smallpdf, Adobe, InDesign, CorelDRAW și multe altele);
• „curățarea” documentului de caractere convertite și afișate într-un mod neconform sursei, spații în plus care de obicei nu sunt vizibile, tag-uri care pot îngreuna procesul de traducere (dacă se optează traducerea într-un CAT tool), lucru care se poate realiza cu ajutorul unor programe dedicate (de exemplu: TransTools); 
• reformatarea documentului respectiv, care constă în verificarea modului în care documentul este structurat și redarea formatării documentului sursă, prin rezolvarea problemelor apărute în urma convertirii, inclusiv transcrierea textului în porțiunile neconvertite integral; 
• asigurarea redactării corecte (cu spațiere, despărțire și aranjare corecte, folosind instrumentele oferite de Microsoft Word); 
• pregătirea documentului pentru CAT tool (folosirea, unde este cazul, a unor reguli de procesare – Regex – pentru eficiență, dar și asigurarea că anumite elemente din document nu au suferit modificări); 
• analizarea documentului în programul de traducere automată (CAT tool) pentru a ne asigura că documentul este segmentat adecvat și că nu vor apărea alte probleme. Acest lucru permite utilizarea și valorificarea tuturor intrărilor din memoria de traducere (TM – Translation Memory) și garantează actualizarea ei într-un mod optim. 

Chestiuni de avut în vedere la verificare: 

• • propoziții despărțite incorect, pe segmente diferite 
  • probleme de scriere, de despărțire a cuvintelor – asigurarea că textul sursă este corect 
  • dacă există section/page breaks care nu sunt necesare 
  • dacă există fonturi care nu sunt disponibile în anumite limbi 

În lipsa unei pregătiri corespunzătoare a documentelor care necesită traducere, vor apărea dificultăți atât în procesul de traducere, cât și la utilizarea sau actualizarea memoriei de traducere: 

• în momentul analizării unui document din cadrul proiectului (prin comparație cu celelalte documente din proiect sau cu ajutorul memoriilor de traducere și glosarelor), segmentarea defectuoasă a elementelor cuprinse în acesta (fraze, propoziții scurte, chiar și cuvinte) va genera o analiză incorectă, precum și omiterea unor informații relevante și, implicit, lipsa preluării acestora din memoriile de traducere ale proiectului; 
• existența anumitor elemente/caractere rezultate în urma convertirii documentelor va fi semnalată prin tag-uri care îngreunează procesul de traducere și pot, în anumite situații, genera erorii la importarea și exportarea documentului în și din CAT tool-ul utilizat în procesul de traducere. Mare atenție însă: nu toate tag-urile sunt elemente care trebuie eliminate din cuprinsul documentului – unele dintre acestea pot reprezenta elemente de formatare (space breaks, strikethroughs, bold, italic, semne de punctuație etc.), iar ștergerea lor trebuie evitată. Acestea pot fi protejate prin implementarea anumitor reguli Regex sau prin convertirea lor în simboluri și formate propriu-zise pentru a nu îngreuna procesul de traducere și a evita ștergerea lor din greșeală. 

De cele mai multe ori, la majoritatea proiectelor de traducere, ne lovim de situația în care suntem nevoiți să apelăm la un specialist în DTP pentru a ne asista în etapele de preprocesare și postprocesare a documentelor, întrucât documentele încredințate spre traducere sunt, de cele mai multe ori, în format PDF, iar fișierele native (INDD, IDM și altele) nu sunt disponibile. Atât documentele format PDF, cât și alte formate ne-editabile, nu sunt compatibile cu programele de traducere asistată (CAT tool-uri), iar etapa de preprocesare este obligatorie pentru a putea beneficia de toate avantajele unui astfel de program. 

Comunicarea cu clientul final stă, de cele mai multe ori, la baza unui proiect de traducere de succes. Înțelegerea procesului de traducere și implicarea clientului de la început reprezintă un pas important pentru a asigura desfășurarea fără probleme a întregului proces. Totodată, clarificarea anumitor aspecte (de formatare, privind terminologia preferată, ce anume traducem și ce anume nu traducem) încă de la început contribuie la obținerea unor rezultate excepționale. 

Într-un scenariu ideal, proiectele de traducere ar trebui să includă următoarele: 

• un fișier sursă pentru fiecare document, respectiv fișierul nativ creat în diverse programe precum Adobe InDesign, CorelDraw, Visio, Adobe Illustrator, pachetul Microsoft Office și multe altele; în cazul în care proiectul conține un număr mai mare de documente, se recomandă adoptarea unei maniere organizate de transmitere a documentelor (de exemplu, un centralizator care conține toate documentele și informațiile aferente, transfer prin cadrul unui sharepoint/server);  
• un fișier cu instrucțiuni și specificații privind: limba țintă, respectiv specificații privind publicul și țara țintă (spre exemplu, o traducere în limba spaniolă implică alegerea lingviștilor potriviți și a unei abordări diferite dacă vorbim despre traduceri care trebuie realizate în limba spaniolă vorbită în Spania, Argentina sau Columbia); 
• scopul traducerii: unde va fi folosită (intern sau cu un alt scop precis) și care este rezultatul dorit în urma folosirii acesteia (marketing, informare, formalități etc.)? Scopul utilizării traducerii ajută la determinarea mai multor aspecte privind abordarea acesteia în procesul de traducere: de la tonul folosit (formal sau informal) până la stabilirea etapelor (revizie nativă, adaptare, localizare) prin care va trece textul până la varianta sa finală; 
• semnalarea anumitor aspecte specifice, dacă este cazul (în ce măsură este necesară adaptarea textului, dacă imaginile care conțin text necesită procesare și traducere, preferințe privind tonul și vocea – formal sau informal și pasivă sau activă –  etc.);  
• un glosar terminologic, un ghid stilistic, o memorie de traducere sau materiale de referință privind conținutul documentelor transmise spre traducere; 
• informații privind termenul de livrare dorit; 
• informații privind formatul în care clientul dorește transmiterea documentelor traduse (monolingv sau bilingv, editabil sau ne-editabil, format pretabil CAT tool, cu traducerea în extras s anumitor informații sau nu și multe altele); 
• informații privind procesul de revizie internă: dacă există o persoană dedicată în cadrul companiei care va revizui traducerea sau care poate fi contactată pentru clarificări privind terminologia sau eventualele aspectele neclare. 

Etapa de postprocesare a documentelor traduse implică verificarea documentelor țintă exportate din CAT tool. Există și situații fericite în care documentele transmise spre traducere fie au fost trecute prin etapa de preprocesare deja de către client sau în urma preprocesării noastre interne nu a rezultat nicio eroare de formatare (pot apărea anumite diferențe datorită specificului fiecărei limbi, iar simbolurile își pot muta poziția și este nevoie de ajustare), fie sunt fișiere native. În cea de-a doua situație, intervine astfel doar etapa de postprocesare a documentelor traduse.  

Această etapă presupune: 

• • includerea elementelor externe în fișierul IDML tradus; 
  • asigurarea că textul este afișat corect, vizibil în întregul document; 
  • asigurarea că toate elementele sunt vizibile și poziționate corect; 
  • asigurarea că toate link-urile sau alte elemente funcționale din cadrul documentelor funcționează corect; 
  • asigurarea că au fost folosite și păstrate fonturile corecte și că acestea sunt folosite în mod consecvent în tot documentul pentru a reflecta documentul original; 
  • asigurarea că documentul final, tradus, arată precum fișierul original din punctul de vedere al formatării. 

Este recomandată efectuarea unei verificări finale a textului tradus într-un format exportat (de exemplu: format PDF) înainte de finalizarea etapei de postprocesare. Astfel, specialistul DTP va face ultimele modificări înainte de a salva pachetul final pentru client. 

Fișierele procesate de specialistul DTP pot fi de următoarele tipuri: Microsoft Office (Microsoft Word, Excel, PowerPoint, Visio), Adobe Creative Cloud (PDF, Adobe Illustrator, InDesign), CorelDRAW și multe altele.

În ultimii ani, tehnologia a devenit o parte esențială a procesului de traducere, iar instrumentele care pot asista un traducător s-au transformat într-o necesitate. În activitatea noastră, întrebarea nu mai este dacă să ne folosim de aceste programe, ci „care program ne poate ajuta cel mai mult?”. Acum, cel puțin când vine vorba de traduceri specializate, dicționarul nu mai este unica resursă de care are nevoie un traducător pentru a avea un rezultat de calitate, în linie cu standardele din industrie. Odată cu avansările în domeniul inteligenței artificiale și a „machine learning”, a avut loc o explozie în materie de programe și instrumente care pot asista traducătorul în meseria sa – de la soft-uri de convertire a documentelor până la programe de traducere asistată de calculator, care vin cu funcțiile incorporate de creare de memorii de traducere și de includere a unor baze terminologice – tehnologia în domeniul traducerilor lasă astfel creativitatea în sarcina lingviștilor, ocupându-se de task-urile automatizate și repetitive. 

Avem o mică colecție de articole pe blog, pentru a face o pauză de la liste și instrumente de lucru. Două dintre acestea despre traducerea literară și scrierea creativă – le găsiți aici.

Data publicării: 10.01.2023

The post Desktop Publishing: preprocesare și postprocesare documente pentru CAT tool appeared first on The Department.

Vrei să afli cum să obții o traducere bună pentru subtitrări în limba română, care să fie conformă cu cerințele din domeniu? Am făcut mai jos un rezumat al principalelor reguli și ponturi de luat în considerare atunci când ai un proiect de traducere de subtitrări în limba română, poate îți pot fi de ajutor.

Precum bine știi, unul dintre modurile pentru a face conținutul unui material mai accesibil publicului este adăugarea subtitrărilor la o înregistrare video. Acest pas reprezintă localizarea audiovizuală. Totodată, traducerea subtitrărilor în limba română (dar și în alte limbi) deschide o cu totul altă lume: ai posibilitatea de a oferi content unui public cu totul nou, ridicând astfel barierele culturale și lingvistice.

Traducerea subtitrărilor reprezintă o ramură interesantă și aparte, datorită faptului că, deși implică o serie de reguli stricte care trebuie urmate îndeaproape, este un domeniu creativ care îți poate solicita imaginația și spiritul de research. Aceste reguli sunt adesea generice, obținute din partea serviciilor de streaming  (Netflix, Disney+ etc.), dar pot fi și specifice, primite direct din partea clientului, și constituie un punct de plecare pentru a crea și a traduce un conținut calitativ.

Aspecte importante când vine vorba de reguli

Printre aspectele cele mai importante se numără adaptarea textului, viteza de redare, poziționarea rândurilor, despărțirea replicilor și multe altele, dar și cunoașterea publicul țintă: este important să știm dacă materialul este destinat copiilor, adulților sau chiar persoanelor cu deficiențe de auz.

Astfel, ca și în alte domenii de traducere, și atunci când ai de a face cu localizarea audiovizuală, în special când traduci subtitrări în limba română, trebuie să ții cont de faptul că textul rezultat în urma traducerii poate să fie cu 20-30% mai lung sau mai scurt decât cel sursă, iar aici intervine nevoia de adaptare, păstrând în același timp sensul și claritatea mesajului. Adaptarea poate fi obținută prin schimbarea unor forme gramaticale, editarea unor cuvinte „de umplutură” sau folosirea unor forme antonimice.

Iată câteva exemple:

Schimbări gramaticale

„Ei i s-a spus de către mama ei că nu poate merge la bal.” – 56 de caractere cu spații

„Mama ei i-a spus că nu poate merge la bal.” – 42 de caractere cu spații

Forme antonimice

„Nu cred că ai dreptate!”

„Cred că greșești!”

În continuare, pentru localizarea audiovizuală, la fel de importante ca adaptarea mesajului sunt și îndrumările care țin de lungimea, spațierea și poziționarea subtitrărilor.

Poziționarea subtitrărilor și limitele de spațiu și timp

Ideal, este indicat ca replica să fie dispusă pe un singur rând. Când acest lucru nu este posibil, dispunerea maximă este pe două rânduri, în general în partea de jos a ecranului, cel de-al doilea rând fiind preferabil cel mai lung, creându-se astfel o formă piramidală. Replicile se poziționează în partea de sus a ecranului, la stânga sau la dreapta doar în cazul în care acestea se suprapun cu un text deja on-screen. Fontul recomandat este Arial, culoarea albă, iar dimensiunea textului trebuie aleasă în funcție de rezoluția video în așa fel încât să nu acopere aspecte importante din imagine.

Viteza de redare (CPL – Characters per line)

Limita maximă pe rând este de 42 de caractere cu spații.

Viteza de citire (CPS – Characters per second)

La fel de importantă este și viteza de citire, ea diferind de la limbă la limbă, însă, pentru limba română, limita de caractere pe secundă fiind între 17 și 20 de caractere pe secundă pentru filmele destinate adulților și între 13 și 15 la cele destinate copiilor. Majoritatea programelor de subtitrare semnalează când limita a fost depășită – așadar, ai grijă să verifici setările și să le ajustezi în conformitate cu proiectul tău. În cazul în care o propoziție sau un cuvânt se repetă, se va traduce o singură dată.

Despărțirea replicilor

Atunci când vorbim de despărțirea replicilor, ne vom confrunta cu o serie de reguli, care mai de care mai importante, însă ideea principală este să te asiguri că această despărțire urmărește cu strictețe normele gramaticale (de exemplu, o replică se desparte pe două rânduri după un semn de punctuație și niciodată prin despărțirea unui substantiv de articolul său, a unui substantiv de verb).

Să vedem exemplul de mai jos:

Am fost la librărie și am cumpărat o

carte pentru tine.

Corect ar fi fost:

Am fost la librărie

și am cumpărat o carte pentru tine.

Punctele de suspensie

Punctele de suspensie se folosesc în două cazuri: atunci când este sugerată o pauză în vorbire (de exemplu, „Vreau să spun… că îmi pare rău”) sau atunci când replica unui vorbitor este brusc întreruptă de un alt vorbitor, precum în exemplul de mai jos:

– Vreau să-ți spun că…

– Nu mai contează!

– …ești frumoasă.

– Mulțumesc.

Atunci când replica este dispusă pe două rânduri, utilizarea punctelor de suspensie nu este necesară.

Mai mulți vorbitori

Atunci când sunt mai mulți vorbitori, se va folosi linia de dialog.

Pentru replicile care se aud, însă vorbitorul nu este prezent pe ecran (precum discuțiile telefonice, de la televizor, pe fundal etc.), acestea se vor scrie cu Italic. În cazul în care se aude un dialog pe fundal, dialogul prioritar este cel pertinent contextului.

Muzică și versuri

Atunci când avem de-a face cu versuri în interiorul subtitrării, se traduc doar versurile pertinente contextului și acțiunii și doar cu deținerea drepturilor de autor. Versurile se vor scrie cu Italic, fiecare vers va începe cu MAJUSCULĂ și vor fi precedate și urmate de o notă muzicală (♪).

Text într-o limbă străină

Dialogul într-o limbă străină trebuie tradus doar dacă este relevant pentru context și acțiune, iar cel mai des, textul într-o limbă străină trebuie marcat cu italic (nu și dacă avem de-a face cu un nume propriu sau cu cuvinte deja acceptate în dicționarele limbii țintă – cum ar fi, weekend, ciao etc.)

Numerele

Numerele de la 1 la 10 se scriu cu litere, iar cele peste 10 se scriu cu cifre. În cazul în care un număr se află la începutul propoziției, acesta se va scrie cu litere. În limba română, se va folosi virgula ca separator între decimale (1,5). Cifrele între 1000 și 9999 nu trebuie să fie despărțite prin punct, doar cele peste 9999, pentru gruparea secvenței zecimale (de exemplu, „12.345”).

Reguli generale

Nu se traduc numele proprii decât în cazul în care există o traducere oficială aprobată de client sau de platforma de streaming. Poreclele se traduc doar dacă au o semnificație care trebuie redată în traducere sau dacă deja există traduceri oficiale aprobate și cunoscute (de exemplu, Albă ca Zăpada, Cenușăreasa, Moș Crăciun etc.)

Textul de pe ecran (on-screen)

Se traduce doar dacă este relevant pentru acțiunea materialului tradus, iar atunci când textul de pe ecran și dialogul se suprapun, are prioritate dialogul. De asemenea, textul de pe ecran trebuie scris cu majuscule, în limitele posibilităților. Totodată, este ideală evitarea întreruperii dialogului pentru un text de pe ecran, dar dacă nu este posibil, trebuie folosite puncte de suspensie la finalul primei replici și la începutul celei care precedă textul de pe ecran.

NU se pune spațiu înaintea semnelor de punctuație!

Utilizarea ghilimelelor

Semnele citării se vor pune la începutul primei replici și la finalul replicii în care se încheie citatul (se evită folosirea ghilimelelor în fiecare linie care conține citatul). În limba română, se folosesc întotdeauna ghilimele duble jos și sus („”), fără spații.

Stilul cursiv (italic)

Se va folosi italic pentru:

• titlurile de albume, cărți, filme și emisiuni;
• cuvinte în limbi străine;
• dialog auzit la telefon, televizor etc.
• versuri din muzică (dacă există drepturi acordate); dacă nu, acestea se traduc în ghilimele românești („”).

Subtitrări pentru persoane cu deficiențe de auz (SDH)

Atunci când vorbim despre localizarea audiovizuală pentru cei cu deficiență de auz (SDH), se vor include cât mai multe detalii între paranteze pătrate. Acesta includ anumite acțiuni, denumiri (de cântece), efecte sonore, muzică, dialog în altă limbă, pentru ca fiecare spectator să primească ceea ce are nevoie pentru o experiență remarcabilă.

Instrucțiuni speciale

Atunci când apar denumiri de mărci, acestea se pot lăsa în limba sursă, însă dacă nu sunt cunoscute în țara ta, ele se pot adapta și se poate folosi un produs similar care cunoscut publicului (de exemplu, Kleenex poate fi tradus ca „șervețele”).

Se va traduce întregul dialog relevant pentru acțiune, acesta are prioritate față de cel care poate apărea pe ecran și se va evita cenzurarea dialogului. Este foarte importantă păstrarea tonului original, însă este esențială și naturalețea textului în limba țintă. Totodată, se evită mereu folosirea unei traduceri mot-a-mot și se omit repetițiile și informațiile care nu sunt considerate importante.

Localizarea audiovizuală este esențială, iar subtitrările sunt un instrument al unui domeniu artistic prin care se facilitează distribuirea informației, iar traducerea acestora ajută la includerea unor grupuri de spectatori care nu sunt nativi și care pot, astfel, înțelege mai ușor materialul video. Așadar, deși par multe și împovărătoare, nu lua aceste reguli ca pe o serie de obstacole, ci ca pe o provocare în care creativitatea îți este pusă la încercare pentru a obține un text într-o limbă țintă care să sune natural, dar și corect din toate punctele de vedere.

Pentru mai multe informații despre subtitrări în limba română, citește și articolul „Subtitrări în limba română. Călătoria mea – începuturile”.

••

Avem o mică colecție de articole pe blog, pentru a face o pauză de la liste și instrumente de lucru. Două dintre acestea despre traducerea literară și scrierea creativă – le găsiți aici.

Data publicării: 11.11.2022

The post Localizarea audiovizuală: traducerea subtitrărilor în limba română appeared first on The Department.

Pentru a activa în domeniul traducerilor, este esențial să fii mereu într-o continuă cercetare și deschis la lucruri noi, în special atunci când vine vorba de subtitrări în limba română. În timp ce vorbești, în timp ce citești acest articol, au loc multe schimbări la nivel de logos. Ca traducător, filolog sau lingvist, trebuie să fii mereu curios, gata de noi provocări și cercetare. În general, acest domeniu este o pistă ascendentă în care te poți simți mereu un începător în ale cuvântului. Iar dacă chiar ești, orice domeniu poate veni cu dificultăți și provocări la început și, deși pare un clișeu, e important să găsești ceea ce te definește și să faci acel lucru cu pasiune.

Dacă ești în căutarea unui domeniu de traducere creativ și interesant sau dacă deja crezi că subtitrările reprezintă domeniul pe care ai vrea să îl urmezi, iată câteva informații de început pentru a realiza subtitrări de calitate.

Pentru că și eu sunt oarecum la început într-ale subtitrărilor în limba română, m-am gândit să împărtășesc parcursul meu, sperând să contribui cu informații și inspirație. Pentru mine, subtitrările au venit ca o surpriză plăcută. Pasionată de limbi străine, dar și de tot ce înseamnă arte vizuale, subtitrările în limba română mi-au oferit exact această experiență. Mi-au deschis un univers creativ, versatil, care s-a transformat dintr-un hobby într-o profesie de care sunt mândră.

De ce apelăm la subtitrări?

Pentru că e un domeniu în care curiozitatea e un punct forte, trebuie să îți pui întrebarea „de ce?”. Pentru că reprezintă unul din mijloacele de accesibilitate culturală, oferă o experiență de vizionare îmbunătățită, un mod de a învăța o limbă străină prin asimilare la nivel de accent sau chiar din punct de vedere lexical.

Subtitrările ajută la o mai bună înțelegere a discursului pentru cei cu dificultăți de concentrare sau chiar pentru persoanele cu dificultăți de auz. Nu doar că vei contribui la o flexibilitate culturală, ci vei ajuta oamenii să aibă acces la informații și entertainment.

Concluzia? Atunci când îți abordezi munca cu pasiune și privești imaginea de ansamblu, descoperi cât de important e ceea ce faci.

Dar, totuși, ce este teoria dacă nu o punem și în practică? Așadar…

De ce ai nevoie pentru a începe să lucrezi la proiecte de subtitrări în limba română?

Iată mai jos trei dintre cele mai importante lucruri pentru subtitrări în limba română:

1. O listă de reguli specifice pentru subtitrări: această listă va fi fie furnizată de către client, fie poți apela la un set de reguli generale (ghid pentru subtitrări în limba română de la Netflix, ghid pentru subtitrări în limba română de la Disney). Și atunci când vine vorba de subtitrări, regulile chiar sunt făcute pentru a fi respectate (pe cuvânt de cercetaș!), astfel încât să te încadrezi în standardele din industrie și să realizezi subtitrări ușor de urmărit.
2. Un program de subtitrări: în ziua de azi, tehnologia ne oferă o mulțime de posibilități, iar acest lucru e vizibil și în domeniul subtitrărilor. Există o mulțime de programe de subtitrări ușor de utilizat, intuitive și pentru care nu îți trebuie cunoștințe mari de IT. Printre acestea se numără EZTitles, Sfera, Ooona, Subtitle Edit, Happy Scribe, Matesub sau SDL Trados – Subtitle plugin. Pentru a-ți ușura munca, este important să găsești programul care ți se potrivește cel mai bine și să afli tot ce îți poate oferi.
3. Pune-te în locul privitorului: oferă experiența pe care tu ai vrea să o primești. Pentru ca produsul finit să fie unul adecvat și calitativ, trebuie să îți faci temele de dinainte. Este important să știi cui i se adresează filmul sau videoclipul pe care îl subtitrezi, care este publicul țintă și care sunt reperele necesare de care trebuie să ții cont pentru a-l captiva. Abia după ce faci acest exercițiu îți vei da seama de aportul pe care îl poate aduce un traducător. Poți fi vocea care îi însoțește pe cei din spatele ecranului într-o călătorie unică. Așadar, ține cont de categoria de vârstă a publicului țintă, de domeniu, context sau stil. Detaliile fac diferența.

Traducerea subtitrărilor în limba română

Mai mult, dacă scopul este să traduci dintr-o limbă străină în limba ta maternă, ai nevoie de un fișier SubRip (.srt), fiind cel mai simplu format utilizat de foarte mulți traducători, fiind compatibil cu majoritatea software-urilor de editare video. Fie îl vei primi de la client, fie îl vei obține cu ajutorul unei platforme de transcriere automată. Voi detalia într-un alt articol cum să procedezi când nu ai un fișier de subtitrare sau nu este perfect sincronizat cu materialul video.

Atenție însă, nu toate variantele gratuite asigură confidențialitatea. Fără voia ta, ai putea ceda conținut sau chiar informații confidențiale ale clienților către o platformă terță care poate distribui mai departe munca ta – și nu e un scenariu plăcut.

Traducerea subtitrărilor într-o limbă străină

Astfel, dacă urmează să efectuezi o traducere a subtitrărilor într-o limbă străină, te sfătuiesc să apelezi la un coleg vorbitor nativ în limba țintă respectivă pentru localizarea și revizia finală a conținutului subtitrării. Adaptarea culturală este un detaliu pertinent și adaugă un plus de valoare subtitrării, îi conferă un anumit nivel de apropiere cu publicul vizat.

Înainte să începi, trebuie să citești întotdeauna instrucțiunile furnizate de client, iar dacă nu ai primit, iată mai jos câteva dintre acestea.

5 dintre cele mai importante reguli standard pe care să le urmezi când faci subtitrări în limba română

1. Ideal, indicat este ca replica să fie dispusă pe un singur rând. Când nu e posibil, se acceptă  două rânduri, în partea de jos a ecranului, cel de-al doilea rând fiind preferabil cel mai lung. Se poziționează în partea de sus a ecranului doar dacă acestea se suprapun cu un text deja on-screen. Atunci când vorbim despre despărțirea replicilor, e important să te asiguri că urmărește normele gramaticale. De exemplu, o replică se desparte pe două rânduri după un semn de punctuație și niciodată prin despărțirea unui substantiv de articolul său.

De exemplu:

Am fost la librărie și am cumpărat o
carte pentru tine.

Corect:

Am fost la librărie
și am cumpărat o carte pentru tine.

2. Fontul recomandat este Arial, iar dimensiunea textului trebuie aleasă în funcție de rezoluția video.

3. Pentru subtitrări în limba română, rândul nu trebuie să depășească 42 de caractere, inclusiv semne de punctuație și spații. Limita de caractere pe secundă este între 17 și 20 de caractere pe secundă pentru programele destinate adulților. Pentru cele destinate copiilor, limita e între 13 și 15 cps. Majoritatea programelor de subtitrare semnalează când limita a fost depășită. Așadar, ai grijă să verifici setările și să le ajustezi în conformitate cu proiectul tău.

4. Când apar doi vorbitori, se va folosi linia de dialog.

De exemplu:

Vorbitor 1: – Mă bucur să te văd!

Vorbitor 2: – Și eu.

5. Atunci când replica este dispusă pe două rânduri de subtitrare, nu se folosesc puncte de suspensie.

De exemplu:

Linia 1: Am discutat ieri cu ea
Linia 2: și am decis că e mai bine așa.

Punctele de suspensie se vor folosi doar dacă propoziția a fost întreruptă de un alt vorbitor.

De exemplu:

– Vreau să-ți spun că…
– Nu mai contează!

– …ești frumoasă.
– Mulțumesc.

Am lăsat pe final cel mai important ingredient – creativitatea. Folosește-o din plin și bucură-te de proces.

Acum că ai teoria, sper ca acest articol să fie un imbold pentru tine să treci la practică. Nu știi dacă te pricepi la ceva până nu încerci. Așadar, sper ca domeniul subtitrărilor să fie noua ta pasiune și să îți aduci și tu contribuția pe marile ecrane.

Pentru mai multe informații despre subtitrări în limba română, citește continuarea în articolul: „Localizarea audiovizuală: câteva reguli pentru subtitrări în limba română”.

••

Avem o mică colecție de articole pe blog, pentru a face o pauză de la liste și instrumente de lucru. Două dintre acestea despre traducerea literară și scrierea creativă – le găsiți aici.

Data publicării: 10.11.2022

The post ELENA SANDU •• Traducător la început de drum – Subtitrări în limba română appeared first on The Department.

The post Parteneriat – Servicii de traducere și localizare ecommerce appeared first on The Department.

The post Gânduri și idei despre situația în care ne aflăm astăzi appeared first on The Department.

The post Mircea Pricăjan •• Scriitor și traducător de literatură appeared first on The Department.