Despre beneficiile pe care acestea le aduc în activitatea noastră și de ce ar trebui să te gândești să le folosești și tu.

CAT tool-uri

Ce este un CAT tool sau computer-assisted translation tool? Este un program de traducere asistată de calculator, pentru a ușura munca traducătorilor de pretutindeni prin automatizarea anumitor procese într-un proiect de traducere. Dar oare acest CAT tool este de ajuns pentru a livra traduceri  impecabile? Bineînțeles că nu, dar ar putea fi. Cu puțin ajutor din partea traducătorului care își aduce aportul, îmbunătățind rezultatul cu ajutorul regulilor lingvistice și a proprii voci.

Încă de la începutul parcursului educațional, am învățat că un cuvânt nu poate fi redus doar la un singur sens, ci are la bază o multitudine de înțelesuri. Bineînțeles, fiecare înțeles se pretează unui anumit context. Cum putem utiliza aceste înțelesuri în mod corect? Ei bine, cu ajutorul glosarelor, care stau la căpătâiul bazelor terminologice.

Glosare

Glosarele reprezintă o colecție de termeni, formate din două sau poate chiar trei coloane: coloana sursă, coloana țintă și coloana care descrie înțelesul într-un anumit context sau alte comentarii care pot fi de ajutor. Cea din urmă este utilă pentru înțelegerea și încadrarea corectă a unui anumit termen în text. Pe baza glosarelor, putem întocmi baze terminologice care se pretează uzului în CAT tool-uri (programe de traducere asistată de calculator) pentru a ne ușura munca. Slavă tehnologiei!

Baze terminologice (termbase-uri)

Bazele terminologice sunt, practic, glosare create special pentru uzul într-un CAT Tool. Printre cele mai cunoscute CAT Tool-uri se numără Trados Studio, Smartcat, MemoQ, Phrase (anterior numit Memsource) și Wordbee (integrat într-un program de management al proiectelor de traduceri). Unul dintre cele mai utile tool-uri de creare a unei baze terminologice este SDL MultiTerm, formatul rezultat fiind .sdltb. Printre alte formate se regăsesc: .tbx, .xml, .csv etc. În cazul în care clientul transmite de la început un fișier cu termeni uzitați, însă nu se poate deschide, se poate utiliza Glossary Converter, elaborat de SDL Studio, pentru a-l converti într-un format citibil (spre exemplu, Excel).

Conceperea și utilizarea unei baze terminologice asigură uniformitatea termenilor într-o traducere, ușurând munca de cercetare a traducătorului, întrucât CAT tool-ul sugerează automat termenul în cauză. O bază terminologică bine întocmită încă de la început ajută la evitarea eventualelor probleme care pot apărea după ce proiectul a fost livrat. Dialogul cu clientul, verificarea dacă acesta dispune de un asemenea fișier sau nu – sunt pași cruciali într-un proces de traducere – acest lucru nu subminează profesionalismul sau capacitățile traducătorului, ci dimpotrivă, subliniază capacitatea acestuia de a înțelege procesul de traducere și necesitatea anumitor informații furnizate de client. În cazul în care clientul nu are întocmită o bază terminologică, se poate crea una de la zero, selectând anumiți termeni și introducând traducerea aferentă. Mai apoi, se poate transmite clientului pentru validare. Mulți dintre clienți apreciază grija sporită privind calitatea materialului livrat, așadar să nu vă temeți să puneți întrebări cu privire la terminologia preferată. De reținut este faptul că bazele terminologice pot fi generale, cu o aplicabilitate în majoritatea proiectelor sau pot fi specifice unui anumit proiect sau client.

Bazele terminologice (termbase-urile) specifice sunt concepute și utilizate doar pentru anumite proiecte, însă acesta este un aspect care trebuie clarificat înainte de demararea procesului de traducere. Putem lua drept exemplu un proiect de traducere care implică content-ul unul site de ecommerce și un proiect de traducere a unei interfețe de platformă. În primul caz, clientul preferă ca termenul „fulfilment” să fie uzitat ca atare, însă în cel de-al doilea, se cere traducerea acestuia, respectiv utilizarea termenului de „finalizare”, în contextul procesului de finalizare a unei comenzi, cap coadă. Așadar, aici apare o discrepanță între cele două baze terminologice furnizate sau întocmite de noi de la zero. Bineînțeles, se poate crea un singur fișier cu termeni cu mai multe „entries” pentru același termen, însă cu o coloană în care se va descrie contextul de utilizare a fiecărei variante în parte: pentru primul vom trece „content site”, iar pentru cel de-al doilea vom trece „interfață platformă”.

Ghiduri stilistice

Și pentru că ne-am pus la punct cu terminologia, putem eleva nivelul textului astfel încât să fim siguri că redă vocea și abordarea dorită de client. „Style Guides” sau ghidurile stilistice reprezintă punctul de plecare atunci când vine vorba de înțelegerea, captarea și redarea vocii unui brand. Pe lângă indicațiile în acest sens, un ghid stilistic conține și câteva reguli specifice unei anumite limbi: reguli de punctuație, precum utilizarea ghilimelelor conforme în cazul citatelor, citatelor din interiorul citatelor, scrierii de cod etc. inserarea corectă a virgulelor, scrierea formatului datelor, indicații de scriere cu majusculă, scrierea cu font aldin sau înclinat a anumitor cuvinte (de obicei, de altă proveniență față de limba țintă a proiectului de traducere), a abrevierilor unităților de măsură, utilizarea unui termen în detrimentul altuia și multe altele.

Așadar, în majoritatea cazurilor, ghidul stilistic este făcut și furnizat de client și reprezintă un punct de pornire valoros, pentru că ne ajută să ne familiarizăm cu regulile și stilul de scris preferat de către client pentru a se potrivi cu publicul țintă. Pe lângă ghidul stilistic, se recomandă consultarea unor materiale similare proiectului de traduceri în cauză (materiale transmise de client, textele disponibile pe site-ul acestuia), pentru a ne mai familiariza cât mai bine cu tonul vocii brand-ului.

Vocea clientului depinde și ea în funcție de tipul de text, de încadrarea acestuia într-un anumit domeniu. Spre exemplu, textele din domeniul tehnic nu au neapărat o voce (de exemplu, manualele de utilizare), ci atârnă cumva greoaie și ni se prezintă serioase, însă nici nu au cum să fie altfel, pentru că trebuie să fie mereu clare, la obiect și să ne ghideze la fiecare pas. Traducerile textelor de marketing, pe de altă parte, trebuie să aibă o voce răsunătoare și „catchy”, pentru că tocmai acesta este scopul lor: să îți capteze atenția. O traducere de marketing trebuie să sune natural și să fie adaptată pieței/publicului, să te facă să crezi că textul a fost scris de la zero în limba respectivă. În cazul acestora, se optează, de obicei, pentru o abordare informală (tu și voi – pentru limba română), care poate fi deseori plină de expresii, metafore și jocuri de cuvinte, ținându-se în același timp cont și de regulile de scriere elaborate cu strictețe. Tonul vocii din textul sursă va dicta și tonul vocii din traducere ținând cont de aspecte care țin de cultura locală, ghidul stilistic sau orice ale îndrumări oferite de client.

La fel de importante ca cele de mai sus sunt și memoriile de traducere pentru CAT tool-uri, dar despre asta vom povesti mai multe într-un articol viitor.

Așadar, cam acestea ar fi printre primele elemente care stau la baza unei traduceri. Culese cu grijă și puse laolaltă, au scopul de a contribui la obținerea unui text impecabil, oricare ar fi domeniul de apartenență. Tehnologia și comunicarea ne aduc cu un pas mai aproape de a câștiga încrederea clientului.

Avem o mică colecție de articole pe blog pe care le găsiți aici.

Data publicării: 26.01.2023