Ne aflăm poate în cea mai prielnică perioadă pentru omenire din punct de vedere al calității vieții. Beneficiem de avantaje cu ajutorul cărora ne facilităm existența, concepte pe care oamenii de acum câteva zeci de ani nici nu și le puteau măcar imagina, iar inteligența artificială este doar unul dintre ele.

Tehnologia și traducătorul

Tehnologia a atins acest prag în care, folosită corespunzător, poate fi un adevărat aliat în munca multora dintre noi, indiferent de domeniul în care activăm. Cea mai pertinentă consecință a evoluției tehnologice este amprenta asupra vieții noastre cotidiene. De la electrocasnice la mijloace de comunicare, tehnologia ne-a ușurat munca și a condus la descoperiri inedite. Oamenii au cercetat și inventat dispozitive care să le vină în ajutor și care, de-a lungul timpului, i-au și înlocuit în anumite munci.

Astfel, nu ne aflăm în primul moment din istorie în care aportul omului este pus în pericol în numeroase profesii. Din fericire, omul are o capacitate extraordinară de adaptare și a trecut cu bine, de cele mai multe ori, prin astfel de schimbări majore: de la șoferi înlocuiți de mașini care se conduc singure sau casieri înlocuiți de casele de marcat self scan. Aceste schimbări ne fac să ne punem aceeași întrebare și despre domeniul traducerilor. Suntem întotdeauna deschiși la cercetare și evoluție, așa că ne dorim să punem în balanță câțiva factori esențiali, printr-o antiteză între două forțe menite să se susțină reciproc – omul și tehnologia sau traducătorul și inteligența artificială – urmând să tragem o concluzie împreună la final. Sau poate doar să rămânem chiar cu mai multe întrebări.

Putem alege să vedem tehnologia ca pe o amenințare sau ca pe un sprijin. Eu aleg să o văd ca pe un sprijin și iată de ce:

Abilitățile omului în lumea traducerilor

Gândirea

Abilitatea primordială a omului este procesul cognitiv sau gândirea. Mintea umană e într-o luptă cu inteligența artificială. Roboții sunt mai rapizi și mai productivi decât creierul uman, însă aceste două funcții sunt distincte prin faptul că inteligența artificială nu percepe mai mult decât posedă în aria de competență, iar asistarea de către om este încă esențială. Odată cu ascensiunea tehnologică și globalizarea, cererea pentru servicii de traducere a crescut considerabil. Tehnologia a cauzat și o accelerare a termenelor de execuție pentru serviciile de localizare, traducere sau subtitrare, astfel încât apelăm la programe profesionale pentru a oferi traduceri rapide și de calitate. Printre instrumentele folosite se numără CAT tool-urile – software de traducere asistată precum Trados Studio, Wordbee, Smartcat sau Crowdin. Cu ajutorul lor, traducătorul accelerează procesul de traducere pentru a genera automat frazele și termenii care se repetă, având în final o traducere consecventă din punctul de vedere al terminologiei.

Experiența

La fel ca în toate celelalte domenii, traducerile întâmpină situații inedite, obstacole pe care inteligența artificială le va identifica drept probleme. Omul din spatele oricărui traducător profesionist va lua problema ca pe o provocare la care poate găsi soluții cu ajutorul experienței sau chiar prin intermediul propriilor greșeli.

Logica

Unul din factorii ce nu pot fi reproduși decât de către mintea umană este abstractizarea. Traducătorul poate gândi concepte la un nivel mult mai înalt deoarece nu este limitat de un șablon de algoritmi impuși în prealabil. Este mult mai sigur să ne bazăm pe un program atunci când avem o traducere tehnică, iar printre cele mai bune soft-uri de traducere se numără DeepL Translate. Însă, nu ne putem baza exclusiv pe traducerile generate de programe. Cu toții cunoaștem cea mai celebră eroare care ne face să verificăm înainte de a preda clientului produsul final, la care nu am fi crezut că e nevoie de asemenea „asistență” din partea omului. Este vorba de o eticheta pentru cunoscutul desert – rahatul turcesc a cărei traducere a fost departe de „Turkish delight”. De aceea, punem accentul pe serviciile de revizie și suntem atenți la calitatea traducerilor noastre.

Limba ca instrument de comunicare specific omului

• • Prin definiție, limba este mijlocul de comunicare specific omului, prin care acesta își exprimă gândurile, dar și mai important sentimentele. Dintre toate domeniile traducerilor, cel al traducerilor literare este mai puțin predispus la pericole din partea expansiunea digitalizării, deoarece acest domeniu implică latura umană pe care inteligența artificială nu o poate dobândi. O traducere literară valoroasă este cea făcută prin intermediul empatiei specifice omului pentru ca mesajul textului literar, poeziei sau al oricărei scrieri creative să fie oglindit în limba țintă. Aportul traducătorului este aproape la fel de important ca cel al scriitorului, deoarece misiunea lui este de a adapta cultural și de a împrăștia mesajul în jurul lumii. Pentru mai multe informații despre traducerile literare, îți recomandăm articolele noastre: MIRCEA PRICĂJAN •• SCRIITOR ȘI TRADUCĂTOR DE LITERATURĂ și SIMINA POPA •• TRADUCĂTOARE DE LITERATURĂ PORTUGHEZĂ.
  • De asemenea, o parte semnificativă a traducerilor din domeniul artistic îl reprezintă subtitrarea filmelor. Subtitrările conțin informații culturale care nu pot fi exprimate în totalitate de un software sau de o persoană care vorbește limba străină, ci de un vorbitor nativ al limbii țintă pentru a putea oferi o experiență cât mai autentică publicului.

 Latura pragmatică

• • Inteligența artificială poate întâmpina probleme în domeniul traducerilor, îndeosebi în subtitrări, deoarece aceasta nu dispune de o latură a lingvisticii specifică omului, pragmatica. Dacă din punct de vedere semantic un program de traducere automată ar putea reda semnificația cuvintelor ca urmare a implementării tot de către om, nu putem spune același lucru și despre ramura pragmatică. Este o componentă pe care o folosești zilnic, fără măcar să sesizezi și are de a face cu interpretarea situațiilor de limbaj. Fiecare propoziție pe care o enunți are o motivație sau o intenție. Acestea nu pot fi redate de un software, deoarece acesta nu percepe starea afectivă a locutorului.
  • Ramura pragmaticii este esențială și în proiectele de interpretariat. În contextul conflictului armat curent, observăm cel mai bine importanța traducătorilor și a interpreților. Un cuvânt poate face diferența, poate împiedica un conflict sau răspândirea unei informații eronate care ar crea panică în rândul populației. Dacă soarta întregii țări ar depinde de un dialog între doi șefi de stat, te-ai baza pe un traducător specializat care este în cunoștință de cauză și care are contact cu realitatea sau pe un software?
  • Dacă răsfoiești articolele blogului nostru, vei afla că un proiect de traducere nu presupune doar traducerea propriu-zisă, ci aceasta se bazează și pe revizie, adaptare sau localizare lingvistică. Traducătorul se poate folosi de o platformă de transcriere automată pentru a-și ușura munca și pentru a furniza traduceri rapide clientului, însă el este cel capabil să dea un sens textului și să cosmetizeze mesajul astfel încât acesta să fie cât mai fidel sursei și cât mai natural posibil în limba țintă.

Concluzia mea

Sunt de părere că domeniul traducerilor nu este pus în pericol de inteligența artificială, iar traducătorii și interpreții vor folosi în continuare aceste instrumente de traducere asistată sau memorii de traducere în avantajul lor și al clienților. Pentru traducători, tehnologia este un mijloc adjuvant pentru a genera traduceri de calitate într-un timp cât mai scurt.

Într-o lume a schimbărilor, încurajăm traducătorii să fie în continuă cercetare pentru a descoperi noi mijloace prin care valoarea muncii lor să fie în continuă ascensiune.
Profesia de traducător se remarcă cu fiecare zi, iar oamenii din spatele acestui titlu cercetează și progresează o dată cu evoluția tehnologiei pentru a oferi servicii de traducere calitative și un aport semnificativ în lume. Dacă nu te-am convins încă de importanța traducătorilor, te invităm să citești următorul articol: „Traducerea automată – Prieten sau dușman?”

••

Avem o mică colecție de articole pe blog aici.

Data publicării 14.03.2023

The post ELENA SANDU •• Traducător junior •• Este profesia de traducător pe cale de dispariție? appeared first on The Department.

CAT tool-uri

Ce este un CAT tool sau computer-assisted translation tool? Este un program de traducere asistată de calculator, pentru a ușura munca traducătorilor de pretutindeni prin automatizarea anumitor procese într-un proiect de traducere. Dar oare acest CAT tool este de ajuns pentru a livra traduceri  impecabile? Bineînțeles că nu, dar ar putea fi. Cu puțin ajutor din partea traducătorului care își aduce aportul, îmbunătățind rezultatul cu ajutorul regulilor lingvistice și a proprii voci.

Încă de la începutul parcursului educațional, am învățat că un cuvânt nu poate fi redus doar la un singur sens, ci are la bază o multitudine de înțelesuri. Bineînțeles, fiecare înțeles se pretează unui anumit context. Cum putem utiliza aceste înțelesuri în mod corect? Ei bine, cu ajutorul glosarelor, care stau la căpătâiul bazelor terminologice.

Glosare

Glosarele reprezintă o colecție de termeni, formate din două sau poate chiar trei coloane: coloana sursă, coloana țintă și coloana care descrie înțelesul într-un anumit context sau alte comentarii care pot fi de ajutor. Cea din urmă este utilă pentru înțelegerea și încadrarea corectă a unui anumit termen în text. Pe baza glosarelor, putem întocmi baze terminologice care se pretează uzului în CAT tool-uri (programe de traducere asistată de calculator) pentru a ne ușura munca. Slavă tehnologiei!

Baze terminologice (termbase-uri)

Bazele terminologice sunt, practic, glosare create special pentru uzul într-un CAT Tool. Printre cele mai cunoscute CAT Tool-uri se numără Trados Studio, Smartcat, MemoQ, Phrase (anterior numit Memsource) și Wordbee (integrat într-un program de management al proiectelor de traduceri). Unul dintre cele mai utile tool-uri de creare a unei baze terminologice este SDL MultiTerm, formatul rezultat fiind .sdltb. Printre alte formate se regăsesc: .tbx, .xml, .csv etc. În cazul în care clientul transmite de la început un fișier cu termeni uzitați, însă nu se poate deschide, se poate utiliza Glossary Converter, elaborat de SDL Studio, pentru a-l converti într-un format citibil (spre exemplu, Excel).

Conceperea și utilizarea unei baze terminologice asigură uniformitatea termenilor într-o traducere, ușurând munca de cercetare a traducătorului, întrucât CAT tool-ul sugerează automat termenul în cauză. O bază terminologică bine întocmită încă de la început ajută la evitarea eventualelor probleme care pot apărea după ce proiectul a fost livrat. Dialogul cu clientul, verificarea dacă acesta dispune de un asemenea fișier sau nu – sunt pași cruciali într-un proces de traducere – acest lucru nu subminează profesionalismul sau capacitățile traducătorului, ci dimpotrivă, subliniază capacitatea acestuia de a înțelege procesul de traducere și necesitatea anumitor informații furnizate de client. În cazul în care clientul nu are întocmită o bază terminologică, se poate crea una de la zero, selectând anumiți termeni și introducând traducerea aferentă. Mai apoi, se poate transmite clientului pentru validare. Mulți dintre clienți apreciază grija sporită privind calitatea materialului livrat, așadar să nu vă temeți să puneți întrebări cu privire la terminologia preferată. De reținut este faptul că bazele terminologice pot fi generale, cu o aplicabilitate în majoritatea proiectelor sau pot fi specifice unui anumit proiect sau client.

Bazele terminologice (termbase-urile) specifice sunt concepute și utilizate doar pentru anumite proiecte, însă acesta este un aspect care trebuie clarificat înainte de demararea procesului de traducere. Putem lua drept exemplu un proiect de traducere care implică content-ul unul site de ecommerce și un proiect de traducere a unei interfețe de platformă. În primul caz, clientul preferă ca termenul „fulfilment” să fie uzitat ca atare, însă în cel de-al doilea, se cere traducerea acestuia, respectiv utilizarea termenului de „finalizare”, în contextul procesului de finalizare a unei comenzi, cap coadă. Așadar, aici apare o discrepanță între cele două baze terminologice furnizate sau întocmite de noi de la zero. Bineînțeles, se poate crea un singur fișier cu termeni cu mai multe „entries” pentru același termen, însă cu o coloană în care se va descrie contextul de utilizare a fiecărei variante în parte: pentru primul vom trece „content site”, iar pentru cel de-al doilea vom trece „interfață platformă”.

Ghiduri stilistice

Și pentru că ne-am pus la punct cu terminologia, putem eleva nivelul textului astfel încât să fim siguri că redă vocea și abordarea dorită de client. „Style Guides” sau ghidurile stilistice reprezintă punctul de plecare atunci când vine vorba de înțelegerea, captarea și redarea vocii unui brand. Pe lângă indicațiile în acest sens, un ghid stilistic conține și câteva reguli specifice unei anumite limbi: reguli de punctuație, precum utilizarea ghilimelelor conforme în cazul citatelor, citatelor din interiorul citatelor, scrierii de cod etc. inserarea corectă a virgulelor, scrierea formatului datelor, indicații de scriere cu majusculă, scrierea cu font aldin sau înclinat a anumitor cuvinte (de obicei, de altă proveniență față de limba țintă a proiectului de traducere), a abrevierilor unităților de măsură, utilizarea unui termen în detrimentul altuia și multe altele.

Așadar, în majoritatea cazurilor, ghidul stilistic este făcut și furnizat de client și reprezintă un punct de pornire valoros, pentru că ne ajută să ne familiarizăm cu regulile și stilul de scris preferat de către client pentru a se potrivi cu publicul țintă. Pe lângă ghidul stilistic, se recomandă consultarea unor materiale similare proiectului de traduceri în cauză (materiale transmise de client, textele disponibile pe site-ul acestuia), pentru a ne mai familiariza cât mai bine cu tonul vocii brand-ului.

Vocea clientului depinde și ea în funcție de tipul de text, de încadrarea acestuia într-un anumit domeniu. Spre exemplu, textele din domeniul tehnic nu au neapărat o voce (de exemplu, manualele de utilizare), ci atârnă cumva greoaie și ni se prezintă serioase, însă nici nu au cum să fie altfel, pentru că trebuie să fie mereu clare, la obiect și să ne ghideze la fiecare pas. Traducerile textelor de marketing, pe de altă parte, trebuie să aibă o voce răsunătoare și „catchy”, pentru că tocmai acesta este scopul lor: să îți capteze atenția. O traducere de marketing trebuie să sune natural și să fie adaptată pieței/publicului, să te facă să crezi că textul a fost scris de la zero în limba respectivă. În cazul acestora, se optează, de obicei, pentru o abordare informală (tu și voi – pentru limba română), care poate fi deseori plină de expresii, metafore și jocuri de cuvinte, ținându-se în același timp cont și de regulile de scriere elaborate cu strictețe. Tonul vocii din textul sursă va dicta și tonul vocii din traducere ținând cont de aspecte care țin de cultura locală, ghidul stilistic sau orice ale îndrumări oferite de client.

La fel de importante ca cele de mai sus sunt și memoriile de traducere pentru CAT tool-uri, dar despre asta vom povesti mai multe într-un articol viitor.

Așadar, cam acestea ar fi printre primele elemente care stau la baza unei traduceri. Culese cu grijă și puse laolaltă, au scopul de a contribui la obținerea unui text impecabil, oricare ar fi domeniul de apartenență. Tehnologia și comunicarea ne aduc cu un pas mai aproape de a câștiga încrederea clientului.

Avem o mică colecție de articole pe blog pe care le găsiți aici.

Data publicării: 26.01.2023

The post CAT tool-uri, baze terminologice, glosare, ghiduri stilistice: ce sunt și cu ce ne ajută? appeared first on The Department.